Președintele Traian Băsescu a criticat vineri acordul dintre Guvern și reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI), catalogând negocierile ca fiind ”de proastă calitate”, care ar ”fi, în mod categoric, o frână pentru evoluţia economică a României”.

Am spus-o cred primul, nu o spusese nici Consiliul Fiscal, nici alte structuri din mediul de afaceri, dar o spun şi acum: este o negociere de proastă calitate, care nu dă şanse de relansare economiei româneşti. Este o negociere care îi va face pe cei care vor primi o brumă de bani să piardă, prin creşterile de preţuri, mult mai mult decât primesc. Dar cel mai grav este că măsurile la care Guvernul s-a angajat nu sunt nici în scrisoare foarte clar definite, lasă loc la mult arbitrariu şi, în mod categoric, vor fi o frână pentru evoluţia economică a României.

Public, rog guvernul să analizeze posibilitatea de a renegocia obligaţiile pe care şi le-a asumat cu Fondul, UE şi Banca Mondială, iar, dacă au nevoie de experienţa mea, le-o pun la dispoziţie. Cu certitudine sunt soluţii şi să îi ajutăm pe cei cu cele mai slabe venituri şi să indexăm pensiile, pentru că este în lege şi asta nu poate fi discutată, dar şi să lăsăm economia, să îi dăm o şansă să îşi reia creşterea consistentă.

Creşterile de 1-2% sunt creşteri care seamănă mult mai mult a stagnare decât a creştere. Creşterea de anul acesta ne-o dă pur şi simplu agricultura, şi nu economia.

Primul-ministru Victor Ponta a a afirmat că nu este interesat de cometariile șefului statului, din cauză că acesta a susținut scăderea pensiilor, a salariilor și creșterea TVA:

Doamne fereşte! Eu ştiu cum a negociat domnul preşedinte Băsescu în 2010, când a tăiat pensiile şi salariile şi a mărit TVA. Acum văd că propaganda e cu taxe. Care taxe? Nu am mărit nici TVA, nici cota unică. Or, Traian Băsescu a mărit TVA cu cinci procente şi a tăiat salariile şi pensiile. Aşa expertiză... mă lipsesc, ca să fiu sincer.

Tot vineri, Camera de Comerţ Americane în România (AmCham), care reuneşte 350 de companii americane, internaţionale şi locale, cu investiţii totale de peste 10 miliarde dolari, a criticat, printr-un comunicat de presă, creșterea fiscalității, anunțată pentru anul viitor.

AmCham România îţi exprimă îngrijorarea faţă de noul val de impozite şi taxe anunţate în ultima vreme de către Guvernul României. Împreună cu creşterile de fiscalitate impuse deja în legislaţie, fără o consultare prealabilă şi transparentă cu mediul de afaceri, astfel de decizii determină o agravare, fără precedent în ultimii 20 de ani, a poverii fiscale pe care contribuabilii români vor fi obligaţi să o suporte.

În lipsa unei strategii de ţară careia să i se circumscrie, sistemul fiscal românesc, în loc să se modernizeze prin mecanisme eficiente şi echitabile în sprijinul dezvoltării ţării şi al eforturilor mediului de afaceri în condiţiile actuale grele de piaţă, este în pericol să devină un factor de obstrucţie insurmontabil, mai ales sub distorsiunile cauzate de corupţie, evaziune fiscală şi creşterea comerţului ilicit cu produse accizabile.

Ca răspuns, premierul Victor Ponta a afirmat că nu înțelege de ce se vorbește despre o creștere a fiscalității, întrucât taxele ”sunt mai mici decât în SUA şi în majoritatea covârșitoare a ţărilor europene”.

Întreb încă o dată: TVA ştiu că nu s-a modificat, ba chiar l-am scăzut, cota unică nu s-a modificat. Eu ţin foarte mult cont şi am un foarte mare interes ca mediul de afaceri să aibă în România un mediu competitiv. Pe de altă parte, eu sunt ales de români. Şi trebuie să-mi fac datoria faţă de români în primul şi în primul rând.

Şi sunt convins că în România în acest moment toate taxele sunt mai mici şi decât în SUA şi decât în majoritatea covârşitoare a ţărilor europene, cu excepţia Bulgariei, dacă nu mă înşel.

Reamintim măsurile anunțate de Executiv, după negocierile cu reprezentanții FMI, purtate la București în ultimele două săptămâni:

• Vom lua în calcul creşterea salariului minim la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei începând cu 1 iulie. Avem şi un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar, nu va fi o creştere egală pentru toţi angajaţii, ci va fi o creştere ţintită pentru anumite categorii. Vom continua, de exemplu, negocierile pentru a stabili gradul în care vor creşte salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii.


• Toate pensiile vor fi indexate cu 3,76%.


• Vom avea o creștere a plafonului de datorie pentru infrastructură la autorități locale de 1,2 miliarde lei. Cofinanțările pentru fonduri europene cresc cu 3%. Avem un buffer pentru proiecte de infrastructură, în primul rând Comarnic-Brașov, și Suplacu de Barcău – Borș.


• Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră.


• Accizele vor fi indexate de de la 1 ianuarie 2014 în funcţie de rata inflaţiei şi nu de cursul de schimb.


• Cresc redevențele la resurse minerale făra petrol și gaze cu 25%.


• Memorandumul de înţelegere un angajament foarte clar de scădere semnificativă a nivelului contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) – şi din punctul nostru de vedere ”semnificativ” este mai mult decât 3%, este 5%, care ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri conform studiilor – din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea altor fonduri sau reducerea de cheltuieli.


• Bugetul pe anul viitor va fi construit pe un deficit de 2,2% din PIB şi o creştere economică de 2,2%, indicatori conveniţi cu FMI şi Comisia Europeană. S-a prevăzut în datele de construcţie a bugetului ca investiţile să depăşească 6% din PIB pentru a da posibilitatea să continue creşterea economică.


• Procesul de privatizare a CFR Marfă va fi finalizată până la jumătatea anului 2015, cu un an întârziere faţă de termenul avansat iniţial de Guvern, după ce compania va parcurge un program de restructurare.