Donaţiile credincioşilor cu ocazia "slujbelor duminicale" sau din cutia milei sunt consemnate într-un proces verbal, iar sumele sunt trecute în evidenţa contabilă a parohiilor, se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române, ca răspuns la un articol din Evenimentul Zilei.
Patriarhia precizează că singurele venituri scutite de impozit ale cultelor sunt cele folosite în scopurile definite de lege: " întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a locaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor".
CITEŞTE ŞI În 2014, BOR a cheltuit peste 19,5 MILIOANE de euro pentru ajutorarea săracilor şi victimelor inundaţiilor
În comunicat se mai arată că fiecare parohie desfăşoară "activităţi liturgice, sociale, educaţionale, misionare şi culturale în favoarea comunităţii de credincioşi, activităţi susţinute financiar din venituri proprii".
Mai mult, credincioşii sunt reprezentaţi în consiliul parohial al fiecărei parohii, având posibilitatea de a constata cum sunt utilizate donaţiile lor.
"Credincioşii susţin financiar parohiile cărora aparţin deoarece sunt beneficiarii activităţii acestoraşi au posibilitatea de a constata din desfăşurarea acestor activităţi cum sunt utilizate donaţiile lor, cu aprobarea Consiliilor parohiale în care ei sunt reprezentaţi prin consilierii mireni", se afirmă în comunicatul Patriarhiei.
Cultele religioase nu au acelaşi statut precum barurile şi cafenelele.
"Cultele religioase nu reprezintă unităţi comerciale particulare (ca barurile, cafenelele, restaurantele etc.), ci ele sunt comunităţi parohiale sau monahale care desfăşoară activităţi cultice (spirituale), culturale, educaţionale şi social-filantropice în folosul societăţii".
Statutul juridic şi fiscal al Cultelor religioase din România este similar cu cel din celelalte state UE.
"De altfel, Statutul juridic şi fiscal al Cultelor religioase din România este în general similar cu cel al Cultelor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, tocmai pentru că autorităţile de Stat din ţările respective constată şi recunosc importanţa activităţii acestora în societate", consemnează Patriarhia.
Patriarhia precizează că singurele venituri scutite de impozit ale cultelor sunt cele folosite în scopurile definite de lege: " întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a locaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor".
CITEŞTE ŞI În 2014, BOR a cheltuit peste 19,5 MILIOANE de euro pentru ajutorarea săracilor şi victimelor inundaţiilor
În comunicat se mai arată că fiecare parohie desfăşoară "activităţi liturgice, sociale, educaţionale, misionare şi culturale în favoarea comunităţii de credincioşi, activităţi susţinute financiar din venituri proprii".
Mai mult, credincioşii sunt reprezentaţi în consiliul parohial al fiecărei parohii, având posibilitatea de a constata cum sunt utilizate donaţiile lor.
"Credincioşii susţin financiar parohiile cărora aparţin deoarece sunt beneficiarii activităţii acestoraşi au posibilitatea de a constata din desfăşurarea acestor activităţi cum sunt utilizate donaţiile lor, cu aprobarea Consiliilor parohiale în care ei sunt reprezentaţi prin consilierii mireni", se afirmă în comunicatul Patriarhiei.
Cultele religioase nu au acelaşi statut precum barurile şi cafenelele.
"Cultele religioase nu reprezintă unităţi comerciale particulare (ca barurile, cafenelele, restaurantele etc.), ci ele sunt comunităţi parohiale sau monahale care desfăşoară activităţi cultice (spirituale), culturale, educaţionale şi social-filantropice în folosul societăţii".
Statutul juridic şi fiscal al Cultelor religioase din România este similar cu cel din celelalte state UE.
"De altfel, Statutul juridic şi fiscal al Cultelor religioase din România este în general similar cu cel al Cultelor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, tocmai pentru că autorităţile de Stat din ţările respective constată şi recunosc importanţa activităţii acestora în societate", consemnează Patriarhia.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
In ceea ce priveste finantarea cultelor in Romania si in Europa, mai multe detalii aici: http://avereabisericii.ro/finantarea-cultelor-in-cadrul-uniunii-europene/