Pentru că nu aveau la îndemână alte tratamente pentru vindecarea bolilor, călugării au apelat dintotdeauna la leacurile moştenite de la bătrânii mănăstirilor. Planta de iris are o compoziţie chimică prin care acţionează într‐un timp relativ scurt, atunci când este folosită ca remediu naturist. Aceasta conţine ulei eteric cu miros de viorele, esteri, glucozizi, amidon, mucilagii şi săruri minerale, ceea ce îi conferă un efect antispastic, expectorant, diuretic sau cicatrizant. Rizomii de stânjenel se fierbeau de către vechii monahi în vin sau apă de izvor, pentru eliminarea lichidului de ascită, iar dacă erau pisaţi şi plămădiţi în rachiu, aceştia erau folosiţi de femei pentru a‐şi curăţa trupul după naştere.

Şi pentru că nu existau remedii pentru bolile de ficat, acestea erau tratate cu fiertură din două rădăcini: stânjenel şi şofran. Unul dintre cele mai eficiente tratamente cu stânjenei este vinul cu rizomi. Se iau doi litri de vin alb de ţară, în care se pun 300g rizomi bine uscaţi şi fărâmiţaţi şi se lasă la macerat timp de 10 zile. După aceea se strecoară totul printr‐un tifon şi se depozitează în sticle mai mici, păstrându‐se într‐un loc întunecat şi rece. Se administrează numai o dată pe zi, 50 ml de vin de stânjenel, după masa de prânz.
Tratamentul durează 30 de zile şi poate fi reluat din două în două luni. Este recomandat în erupţiile cutanate, în eczeme şi psoriazis, ca tratament adjuvant. De asemenea este utilizat cu succes în constipaţia asociată cu probleme hepatice.

Acest articol poate fi citit, integral, în ediția tipărită a Revistei „Leacuri & Rețete Mănăstirești”. Revista are 100 de pagini și se găsește în rețelele de distribuție și pe sophia.ro, la prețul de 8,9 lei