ATENȚIE! Acest articol conține imagini șocante
În ceea ce privește recoltarea de organe, una dintre problemele bioetice pe care le ridică impunerea legală a consimțământului prezumat este faptul că ar crea un mediu propice crimelor în scopul recoltării organelor.
(VEZI ce alte probleme mai ridică impunerea acestui tip de „consimțământ”: Problema ARZĂTOARE a transplantului de organe: DONATORII aflați în MOARTE CEREBRALĂ sunt VII)
Piața neagră a organelor este o realitate a zilelor noastre, din păcate. Mii de rinichi sunt traficați anual, în lume, cu precădere în statele sărace. Acești rinichi sunt vânduți de către posesori în deplină cunoştinţă de cauză sau furați de către indivizi care și-au păcălit victimele. Au fost și sunt, în continuare, raportate nenumărate cazuri ale persoanelor care au fost convinse să se supună unui „set de teste”, pentru a afla dacă sunt apte pentru muncă. Ulterior, acestea au aflat că nu mai au un rinichi.
Așadar, în orice moment, undeva, în lume sau poate chiar mai aproape decât ne imaginăm noi, un om încearcă să obțină de la un alt om ceva. În cazul de față, un organ. De ce ? Pentru că e o marfă scumpă.
Considerând că, pe orice piață, nu există ofertă fără cerere, concluzia care se desprinde este simplă: există medici, care, în mod conștient sau poate păcăliți, la rândul lor, fac transplanturi cu organe traficate. Într-un asemenea context, cât de prudent ar fi să se legalizeze consimțământul prezumat? Oare nu ar „ajuta” această „piață” să „înflorească”, având în vedere că orice organ care urmează a fi transplantat nu ar mai avea nevoie de actul prin care „donatorul” își dă acordul?
În cadrul unei dezbateri radiofonice, Dr. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România, a decarat că „Nu există nicio rațiune să se abandoneze consimțământul informat în favoarea celui prezumat. (…) Nu este S.F. ceea ce se spune despre abuzurile care pot sa apară! Trebuie să existe un control etic. Există un comerț ilicit de organe de transplant, este dovedit, iar acordul prezumat ridică această problemă.”
Totuși, șeful Agenției Naționale de Transplant din România se autodeclară favorizant al consimțământului prezumat: (VEZI AICI ce a declarat)
În ceea ce privește recoltarea de organe, una dintre problemele bioetice pe care le ridică impunerea legală a consimțământului prezumat este faptul că ar crea un mediu propice crimelor în scopul recoltării organelor.
(VEZI ce alte probleme mai ridică impunerea acestui tip de „consimțământ”: Problema ARZĂTOARE a transplantului de organe: DONATORII aflați în MOARTE CEREBRALĂ sunt VII)
Piața neagră a organelor este o realitate a zilelor noastre, din păcate. Mii de rinichi sunt traficați anual, în lume, cu precădere în statele sărace. Acești rinichi sunt vânduți de către posesori în deplină cunoştinţă de cauză sau furați de către indivizi care și-au păcălit victimele. Au fost și sunt, în continuare, raportate nenumărate cazuri ale persoanelor care au fost convinse să se supună unui „set de teste”, pentru a afla dacă sunt apte pentru muncă. Ulterior, acestea au aflat că nu mai au un rinichi.
Așadar, în orice moment, undeva, în lume sau poate chiar mai aproape decât ne imaginăm noi, un om încearcă să obțină de la un alt om ceva. În cazul de față, un organ. De ce ? Pentru că e o marfă scumpă.
Considerând că, pe orice piață, nu există ofertă fără cerere, concluzia care se desprinde este simplă: există medici, care, în mod conștient sau poate păcăliți, la rândul lor, fac transplanturi cu organe traficate. Într-un asemenea context, cât de prudent ar fi să se legalizeze consimțământul prezumat? Oare nu ar „ajuta” această „piață” să „înflorească”, având în vedere că orice organ care urmează a fi transplantat nu ar mai avea nevoie de actul prin care „donatorul” își dă acordul?
În cadrul unei dezbateri radiofonice, Dr. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România, a decarat că „Nu există nicio rațiune să se abandoneze consimțământul informat în favoarea celui prezumat. (…) Nu este S.F. ceea ce se spune despre abuzurile care pot sa apară! Trebuie să existe un control etic. Există un comerț ilicit de organe de transplant, este dovedit, iar acordul prezumat ridică această problemă.”
Totuși, șeful Agenției Naționale de Transplant din România se autodeclară favorizant al consimțământului prezumat: (VEZI AICI ce a declarat)
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.