Turismul în Argeș înseamnă în primul rând Curtea de Argeş şi celebra mănăstire, dar și mai puţin cunoscutul Ansamblu Feudal Curtea Domnească, al cărui giuvaer este Biserica "Sfântul Nicolae", singurul lăcaş de cult din ţară şi unul dintre puţinele din Europa care păstrează o frescă din perioada Renaşterii bizantine, relatează Digi24.

Biserica "Sfântul Nicolae Domnesc" este prima Catedrală Mitropolitană de pe teritoriul Principatelor Române, fiind ctitorită în anul 1352 de Voievodul Basarab I, pe locul altei biserici mai vechi, din secolul al 12-lea, și adăposteşte o frescă unică în ţară care o înfăţişează pe Fecioara Maria însărcinată. Pictura datează din secolul al 14-lea, iar autorul a rămas necunoscut.

„Mai există compoziţii de tipul acesta în afara ţării noastre, în spaţiul bizantin, în biserici din Serbia sau în capitala Imperiului, la Constantinopol, astăzi, la Istanbul, într-o biserică numită Sf. Salvator din Chora”, a spus Marius Achim, muzeograf la Muzeul Municipal Curtea de Argeş.

De asemenea, arhitectura bisericii argeşene atrage prin unicitate. „Un simbol extrem de răspândit în Biserica Sf. Nicolae Domnesc este simbolul florii de crin, fleur de lis. Există două ipoteze legate de ajungerea acestui simbol în spaţiul nostru. O ipoteză este legată de prezenţa unor regine din familia Capeţiană la curtea maghiară şi a unor înrudiri între principii noştri şi regalitatea maghiară sau de mai târziu, din vremea Dinastiei Angevine, dinastie extrem de puternică, ce a stăpânit aproape jumătate din Franţa, Anglia, sudul Italiei, Ungaria şi Polonia”, a explicat Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeş.

Biserica Domnească de la Curtea de Argeş adăposteşte şi 13 morminte ale domnitorilor munteni. „Extrem de interesantă este piatra acestui mormânt 10, pentru că e o piatră neobişnuită zonei noastre, pe care avem însemne care ţin de ezoterismul creştin, cum este arborele vieţii, aparţinând ezoterismului bizantin, avem o cruce templieră, avem un soare cu 24 de raze, avem un cerc cu patru triunghiuri echilaterale, care ne dau 12 puncte pe acest cerc, putând reprezenta cei 12 Apostoli, cele 12 Triburi ale lui Israel, dar şi cele 12 zodii”, a adăugat Ştefan Dumitrache.

Există trei teorii în privința identității celui care se odihneşte în acest mormânt, că ar fi ori Radu I, ori Vladislav Vlaicu, ambii nepoţi ai lui Basarab I, şi ca o a treia ipoteză, preluată din pomelnicul Bisericii Domneşti şi publicat de Nicolae Iorga în 1920, care spune că osemintele ar fi chiar ale lui Radu Negru, întemeietorul şi primul voievod al Ţării Româneşti.

„Aproape 500 de ani s-a slujit în dreptul acelui mormânt, (…) preoţii ştiau şi slujeau acolo (…) în memoria lui Radu Negru. Cine este cu adevărat, poate testele ADN care s-au făcut aici ne vor spune cumva. Deocamdată, testul de Carbon 14 este destul de irelevant, pentru că el are o plajă destul de largă, între 1310 şi 1370. Pe de altă parte, singurul care a murit în această perioadă, s-ar încadra, ar fi tocmai tatăl lui Basarab I, nu putem fi siguri”, a mai spus Ștefan Dumitrache.

Icoanele rare şi mormintele adăpostite de Biserica Domnească de la Curtea de Argeş atrag turişti din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate. Biserica Domnească de la Curtea de Argeş poate fi vizitată în timpul săptămânii, între orele 8 si 20, vara, iar iarna 9 si 7, iar taxa de vizitare este de 3 lei.