Mii de credincioși din toată țara au ajuns la Suceava, în pelerinaj la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, pentru a lua parte de Sânziene la procesiunea cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, considerate a fi făcătoare de minuni, scrie Agerpres.

Pelerinii, ajunși de luni seara, au stat multe ore la rând pentru a ajunge și a se ruga la racla cu moaștele sfântului, unul dintre marii ocrotitori ai Moldovei, iar mai mult de  zece mii de persoane au participat la procesiunea raclei cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou pe străzile orașului.

Sute de credincioși veniți din toate colțurile țării, în special din Maramureș și Bistrița Năsăud, stau în noaptea din ajunul sărbătorii din 24 iunie în curtea mănăstirii, pe iarbă sau în corturi improvizate, și se roagă pentru sănătate și bunăstare, iar în acest an Primăria Suceava a pus la dispoziția celor veniți din țară peste o sută de locuri de cazare în internatele a trei licee din Suceava, dar și transport gratuit din oraș până la mănăstire. Ca în fiecare an, primarul Sucevei, Ion Lungu, împreună cu soția sa, a împărțit pelerinilor cinci mii de sarmale, pâine și apă.

Moaștele sfinte au fost aduse în Cetatea de Scaun a Sucevei de Sânziene și de aceea credincioșii vin în această zi să se roage și să asiste la procesiune, deși în calendarul ortodox ziua în care este sărbătorit Sfântul Ioan cel Nou este 2 iunie.

Sfântul Ioan cel Nou s-a născut în Cetatea Trapezunt, în jurul anului 1300, iar ocupația lui de bază a fost negoțul. A călătorit des prin cetățile și târgurile de pe malurile Marii Negre, iar în acest fel a ajuns să cunoască multe dintre frumusețile ortodoxiei și să dorească și mai mult împlinirea poruncilor lui Hristos, tânărul negustor arătându-se milostiv față de cei aflați în necaz, apărător al dreptei-credințe și bucurându-se de o deosebită prețuire în fața tuturor, ceea ce a stârnit invidia celorlalți negustori. Sfantul Ioan cel Nou și-a găsit sfârșitul după una dintre călătoriile la Cetatea Alba, fiind îngropat în cimitirul creștinesc al Cetății Albe. După ce un negustor catolic, Reiz, a încercat să fure moaștele lui Ioan, preotul i-a adunat pe creștini în procesiune și astfel au dus moaștele Sfântului Ioan în biserica cetății, depunându-le în Sfântul Altar. Aici au stat timp de 70 de ani, aducând multe binefaceri asupra celor care veneau și și se rugau la sfânta raclă.

Vestea minunilor ce se săvârșeau la moaștele Sfântului Ioan a ajuns până în Țara Moldovei unde, pe atunci, domnea voievodul Alexandru cel Bun. Acesta, sfătuindu-se cu mitropolitul Iosif al Moldovei, a dorit să aducă sfintele moaște în țară. Astfel, în 1402, la numai doi ani de la instalarea pe scaunul Moldovei, Alexandru cel Bun reușește să aducă în Moldova moaștele Sfântului Ioan, printr-o procesiune în urma căreia au fost depuse în Catedrala mitropolitană din Cetatea de scaun a Sucevei, Biserica Mirăuți de astăzi.

De atunci, Sfântul Ioan este cinstit ca apărător al Moldovei, prin sfintele sale moaște săvârșindu-se minuni nenumărate asupra celor care au venit să se închine cu credință Sfântului.

Când scaunul mitropolitan a fost mutat la Iași, au fost mutate și moaștele Sfântului Ioan, fiind depuse în biserica Mitropoliei, unde au stat până în 1686, când au fost luate de mitropolitul Dosoftei și duse în Polonia, de frica năvălitorilor lui Ioan Sobieski. Acestea au fost repatriate pe 13 septembrie 1783, prin eforturile episcopului de Rădăuți, Dosoftei Herescu, și depuse în fosta Catedrala mitropolitană ''Sfântul Mare Mucenic Gheorghe''. Sfintele moaște vor mai călători încă o dată în timpul primului război mondial, fiind adăpostite la Viena până în 1918 când se vor întoarce definitiv în Moldova.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotărât în 1950 ca ziua de 2 iunie să fie înscrisă în calendar ca zi de pomenire a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.