Vineri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie continuă judecarea dosarului în care vicepremierul Liviu Dragnea, alături de alte 74 de persoane, e acuzat de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Doi dintre inculpaţi, Marius şi Simona Petruţ, şi-au recunoscut vinovăţia la termenele anterioare ale procesului, fiind condamnați la câte un an și patru luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Liviu Dragnea pe data de 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Conform DNA, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
Potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, implicând mai multe persoane asupra cărora avea influență datorită funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale", spune DNA.
În acelaşi timp, el a coordonat un sistem informatic complex, prin care a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai arată DNA.
Doi dintre inculpaţi, Marius şi Simona Petruţ, şi-au recunoscut vinovăţia la termenele anterioare ale procesului, fiind condamnați la câte un an și patru luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Liviu Dragnea pe data de 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Conform DNA, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
Potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, implicând mai multe persoane asupra cărora avea influență datorită funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale", spune DNA.
În acelaşi timp, el a coordonat un sistem informatic complex, prin care a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai arată DNA.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.