Preşedintele Klaus Iohannis a avut prima sa conferinţă de presă de la Palatul Cotroceni, după 100 de zile de mandat şi a făcut un fel de raport de activitate, apoi i s-au pus întrebări.
[P] O istorie sincera a poporului român - comanda online
• Unii se întreabă de ce nu am vorbit mai mult în această perioadă. De ce nu am eu prima reacţie la fiecare breaking news. De ce nu admonestez public alte instituţii. De ce nu critic zilnic alţi politicieni. Foarte simplu. Pentru că nu acesta este rolul unui Preşedinte. Şi pentru că aceasta a fost prima mea promisiune: alt mod de a face politică, fără gălăgie şi spectacol; mai puţine vorbe de dragul vorbelor şi mai multă construcţie; cu raţiune şi răbdare.
Aceste 100 de zile, dincolo de acţiunile concrete, au fost despre valori şi despre modul în care ele pot să ne transforme viaţa. A fost important, pentru mine, să reafirm încrederea în nişte principii pe care comportamentul altor oameni politici în exerciţiul puterii le-au golit de conţinut. România lucrului bine făcut este posibilă: o ţară care ştie ce vrea şi care poate ceea ce vrea. Acesta este un proiect de vindecare pentru ţară, care cere o condiţie simplă pentru a funcţiona: să ne vedem fiecare de treabă, cu toată responsabilitatea.
Am spus că voi fi un preşedinte mediator şi integrator. După ani de zile de conflict permanent, am aşezat la masa dialogului partidele politice, reprezentanţi ai instituţiilor, societatea civilă, pe diferite teme. Unul dintre rezultate a fost semnarea acordului pentru creşterea bugetului Apărării. În această perioadă am trimis la reexaminare câteva legi. Vă spun foarte limpede. Eu nu mă joc cu legile ţării noastre. Eu nu folosesc această prerogativă a Preşedintelui nici ca să mă răfuiesc cu cineva, nici ca să răspund la vreun interes particular. Pur şi simplu nu promulg legi care nu respectă principii constituţionale sau obligaţii ale statului român.
Un alt lucru despre care am vorbit a fost refacerea încrederii între stat şi cetăţean, dar şi aplicarea legii pentru toţi. Participarea mea la momente de bilanţ ale unor instituţii din sfera justiţiei, apărării şi securităţii naţionale a fost un semn de recunoaştere a activităţii lor. Dar am dorit să subliniez şi faptul că toate instituţiile statului sunt în serviciul cetăţeanului şi sunt chemate să apere democraţia.
Am auzit şi întrebarea de ce face Preşedintele atâtea vizite externe, de ce nu stă acasă cu ochii pe televizor sau pe partide. Pentru că politica externă este un atribut fundamental al Preşedintelui. Şi mai ales pentru că o politică externă puternică şi eficientă înseamnă un stat puternic şi eficient pentru cetăţenii săi.
Nu cred că greşesc dacă afirm că în aceste 100 de zile România a reînceput să-şi dobândească respectul şi credibilitatea în marile capitale europene şi din lume. În acest scurt interval am avut marea bucurie să mă întâlnesc cu o parte dintre reprezentanţii comunităţilor de români de peste graniţă, să le mulţumesc personal pentru patriotismul lor.
Regret că n-am reuşit să-i cunosc decât pe foarte puţini dintre ei. Iar promisiunea mea este că voi merge în lunile următoare în cât mai multe locuri unde trăiesc comunităţile mari de români.
În fine, recuperarea memoriei istorice, preţuirea culturii naţionale şi redescoperirea valorilor fac parte din misiunea unui preşedinte. O misiune care nu trebuie scrisă formal într-un text de lege, ci simţită. Sunt evenimente la care am participat, locuri pe care le-am vizitat şi oameni pe care am ţinut să-i cunosc tocmai din acest motiv.
Ştiu că există aşteptări mari şi pentru alte zone. Ştiu că oamenii îşi doresc ca lucrurile să se schimbe cât mai repede. Nu toate proiectele au putut începe concomitent. Mă refer în special la organizarea Consiliului Consultativ pentru Diaspora şi la structurarea unui mecanism de dezbatere pe Educaţie şi pe Sănătate. Înainte de ridica o construcţie este însă nevoie de o fundaţie solidă, la care am lucrat în aceste prime 100 de zile.
Dragi români, acestea sunt direcţiile de principiu şi acţiune pe care le voi păstra în perioada următoare. Finalizarea proiectelor de reformă a instituţiilor politice rămâne prioritară până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare. Voi urmări cu atenţie soluţia legislativă pentru a asigura votul românilor din diaspora, dar şi celelalte proiecte.
Voi continua seria întâlnirilor externe, în spiritul aceleiaşi politici la baza căreia stau parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană. În lunile următoare voi finaliza, de asemenea, Strategia Naţională de Apărare pe care o voi prezenta Parlamentului.
Cea mai mare nemulţumire a mea în această perioadă şi, trebuie să recunoaştem, cea mai mare restanţă rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile justiţiei.
Dar şi faptul că promisiunea de a face mai transparente şi mai simple procedurile care privesc încuviinţarea cererilor justiţiei nu a fost onorată încă de partide.
Fiecare episod în care justiţia este blocată în Parlament înseamnă un pas înapoi în recâştigarea încrederii publice şi o sursă de pierdere a legitimităţii. Iar efectele depăşesc momentul unui vot.
Despre politicienii suspectaţi de corupţie şi fuga de justiţie, vreau să subliniez că există o probă pe care dacă nu o treci, nimic şi nimeni nu te poate ajuta. Această probă se referă la integritatea personală. Ea nu se poate mima, oricâte încercări ai face. În politică, dacă ai greşit grav, demisionezi. Acesta este un alt mod de a face politică.
Aşa cum a arătat şi votul din 16 noiembrie 2014, oamenii aşteaptă de la cei aleşi altă conduită. Am certitudinea că mai există politicieni care gândesc la fel, când vine vorba de integritate. Fie că ei înţeleg acum sau mai târziu, electoratul va evalua şi sancţiona aceste lucruri la vot.
Înţeleg şi împărtăşesc supărarea oamenilor care s-au săturat să vadă că mulţi dintre cei aleşi să-i reprezinte în Parlament au uitat în slujba cui sunt şi le sfidează aşteptările. Înţeleg şi dorinţa unora de acţiuni rapide şi radicale pe termen scurt.
În democraţie însă nu poţi rezolva un abuz prin alt abuz, nu poţi opri un conflict printr-unul şi mai mare şi nu poţi schimba comportamente cu forţa. S-au mai încercat aceste lucruri în România ultimilor ani, de către toate părţile. Ştim cu toţii ce-a ieşit, un război al tuturor împotriva tuturor.
Cine nu învaţă din lecţiile istoriei e condamnat să repete trecutul şi nu poate construi un alt viitor. Eu nu am de gând să-l repet. Schimbarea clasei politice şi a mentalităţilor este un proces de durată. Dar este un proces care acum câteva luni părea imposibil, în timp ce astăzi e deja început.
Rezistenţa la schimbare este primul semn că aceasta se întâmplă. Dacă rămâi consecvent unor principii, chiar şi atunci când circumstanţele te împing a le încălca, în cele din urmă vor prevala principiile. Dacă rămâi ferm în respectarea Constituţiei, chiar şi atunci când a merge la limita ei pare o soluţie mai rapidă, Constituţia va prevala. Acestea sunt crezurile mele.
Românii trebuie să ştie că reperul meu este litera şi mai ales spiritul Constituţiei, preocuparea mea este să fac ce am spus că fac, conduita mea este cea pe care deja o cunoaşteţi şi singura direcţie este viitorul pe care îl creăm împreună. Al unei Românii în care îşi regăsesc locul încrederea, calmul şi aprecierea valorii. Al unei Românii cu adevărat democratice şi puternice.
Întrebări
1. Au existat obiective neatinse pentru aceste prime 100 de zile?
Iohannis: Faptul că partidele şi Parlamentul încă nu au realizat ce au promis consider că este o încă nerealizare.
2. Fostul preşedinte v-a cerut să nu validaţi numirea noului ministru al Finanţelor. În ce relaţii sunteţi cu Traian Băsescu? V-a anunţat că se mută la Scrovistea?
Iohannis: Nu m-am întâlnit cu el, nu i-am solicitat absolut nimic, nu am discutat nici de reşedinţă, nici de politică. Dacă e vorba de sfaturi, constatăm că fostului preşedinte îi prieşte pensia, e foarte vocal şi postac, îi doresc să fie sănătos.
3. Ce legături aveţi cu compania de exploatare a lemnului din Austria?
Iohannis: Nu am nici o legătură, ştiu că au existat anumite detalii în talk-show-uri, nu există la mine noţiunea de lobby sau intervenţie pentru a rezolva o problemă. Nici în cazul acesta nu a existat, nici măcar nu au încercat să ajungă la mine. Este o speculaţie făcută de fostul ministru, pe care probabil ar fi bine să o explice fosta doamnă ministru, nu are însă absolut nimic de-a face cu mine şi cu administraţia mea.
4. Au existat critici pe Facebook, cum s-a ajuns la aceste critici?
Iohannis: Orice om e supus greşelii şi dacă fanii mei mă critică şi au dreptate încerc să mă îndrept, dar în privinţa lobbyului nu are nimeni dreptate.
5. Consideraţi întemeiate temerile că se face abuz de arestări?
Iohannis: Putem constata cu toţii că România se află într-o fază foarte intensă de combatere a corupţiei, acţiuni foarte vizibile ale parchetelor.
Consider că e un lucru bun, vedem şi dv. şi eu aproape zilnic noi şi noi politicieni acuzaţi de diferite lucruri, ceea ce ne duce cu gândul la o întrebare: cum de au stat atâţia ani în spaţiul public şi nu a venit nimeni să verifice aceste chestiuni? Bine că se întâmplă şi acum în ceasul al 12-lea.
Această fază intensă de luptă e urâtă, e foarte urâtă, iese la suprafaţă tot ce a fost şi este mai rău şi mai urât în poltica, dar vă asigur că fără această fază nu putem să ne facem bine.
6. Aveţi de gând să vă mai consultaţi cu partidele pe Justiţie?
Iohannis: Faptul că Parlamentul e criticat şi că un senator e propus ministru de către premier nu cred că au mare lucru în comun. Parlamentul e criticat pentru lipsa unei reacţii adecvate în faţa solicitărilor justiţiei. Membrii guvernului sunt propuşi de premier care însuşeşte această propunere.
Eu nu văd ce sens ar avea o respingere dacă nu există motive temeinice care ţin de mine. Dacă cel propus nu convine politic atunci acest lucru şi-l însuşeşte premierul, nu preşedintele. Răspunderea politică pentru numiri e la premier.
Consultări voi mai avea, după sărbători voi propune o nouă rundă să vedem unde s-a ajuns cu modificarea legislaţiei, ce paşi mai putem face.
Nu cred că îşi imaginează cineva ca de azi pe mâine schimbăm totul. Nu se schimbă aşa repede lucrurile. Tuturor ne-ar plăcea dacă am putea schimba lucrurile de pe o zi pe alta, dar lucrurile nu merg aşa simplu. Acesta e motivul pentru care am avut discuţii şi până la urmă lucrurile se vor corecta. Sunt destul de optimist.
7. Despre Schengen
Iohannis: Acest deziderat şi l-a stabilit România de mai multă vreme, doar că nu s-a realizat. Am discutat aceste chestiuni cu liderii importanţi pe care i-am întâlnit şi pot să spun că am un optimism moderat.
Există şanse însă nu certitudini ca în viitorul apropiat acest chestiuni se pot rezolva însă ultimele evoluţii din Parlament în cre anumite solicitări au fost respinse nu ne ajută absolut deloc.
8. Susţineţi ridicarea MCV?
Iohannis: Susţin în continuare ridicarea MCV, am discutat aceste lucruri şi la Bruxelles există deja la personalităţi relevante convingerea că MCV trebuie să se finalizeze în acest mandat al CE.
Se va realiza gradual şi sunt destul de optimist în această privinţă.
9. Când vă veţi muta în Vila Lac 3? Aţi grăbit acest proces prin mutarea lui Băsescu?
Iohannis: Nu am fost nici întrebat, nici nu mi-am spus părerea, nu mă interesează, e problema altora cum se repartizează aceste imobile. Au trecut primele o sută de zile şi statul român nu mi-a pus la dispoziţie reşedinţa oficială a preşedintelui. Ce se va întâmpla în continuare vom urmări cu mare atenţie.
10. Cu ce au greşit Maior şi Scutaru?
Iohannis: Trebuie să facem deosebire între greşeala politică şi demisie. Şi George Maior şi Scutaru au demisionat din motive personale, mi-au înaintat demisiile, le-am acceptat, s-a încheiat orice discuţie.
Demisie din motive personale nu se poate discuta, decât dacă dânsul doreşte să dea lămuriri publice.
11. Despre noul şef al SIE
Iohannis: Cu siguranţă, în următoarele luni voi face o propunere pentru SIE.
12. Când veţi avea propriul guvern?
Iohannis: Guvernul nu s-a schimbat în esenţă, doar în anumite poziţii eliberate datorită unor proceduri care nu au pus guvernul într-o lumină bună, mă refer la fostul ministru de Finanţe, cercetat de procurori, de exemplu. Nu aştept de la acest guvern să devină mai eficient.
Când va veni alt guvern, e o întrebare care trebuie pusă în esenţă partidelor politice. Eu nu am de gând să preiau rolul opoziţiei, eu rămân şi mă rezum la rolul de preşedinte. Dacă opoziţia adună suficiente voturi, vom avea alt guvern. Dacă nu vom reuşi, atunci vom avea alt guvern în 2016.
13. Despre anticorupţie
Iohannis: Vorbesc cu reprezentanţii partidelor până se rezolvă şi se va rezolva.
14. Vi se pare adecvată reacţia statului în cazul declaraţiilor ambasadorului Rusiei?
Iohannis: Da.
Ambasadorii nu sunt un fel de politicieni veniţi în România ca să-i luăm la grămadă. Ei reprezintă state. Există în diplomaţie cutume, ce e bine să spună, ce nu e bine să spună un ambasador.
În ultima vreme a fost acea luare de poziţie. Nu e niciodată şi în nici o circumstanţă rolul preşedintelui sau al premierului să răspundă în public unui ambasador, indiferent ce spune.
Dacă declaraţiile sale sunt nepotrivite, cutuma care se respectă e că ambasadorul e chemat la MAE unde are o discuţie cu secretarul de stat sau chiar cu ministrul. Orice altceva vă asigur că nu se poartă şi nu se face.
15. Sunteţi şi şeful CSAT, aţi avut vizite în Ucraina, în Moldova. Există încercări ale Rusiei de a destabiliza decizii politice sau economice majore în România?
Iohannis: Nu am informaţii că ar exista încercări de destabilizare în România, dar trebuie să fim foarte conştienţi că statele care doresc să îşi extindă influenţa găsesc întotdeauna agenţi prin care încearcă să influenţeze lucrurile ori aceste încercări în România nu au succes astăzi.
16. Aţi discutat cu gen. Breedlove în cadrul întâlnirii de astăzi despre poziţionarea de armament greu în România?
Iohannis: Am discutat cu gen Breeedlove chestiuni mai generale legate de poziţionare NATO, de comandamentul de divizie, dar nu am dorit să intru în discuţii detaliate, tehnice, lăsând acestea între militari şi între tehnicieni.
17. Vă mai doriţi un guvern al dvs?
Iohannis: Cred că orice preşedinte îşi doreşte un guvern al lui, dar să detaliez ce înseamnă al meu. E un guvern cu care poate lucra efectiv, şi formal şi informal în toate problemele care privesc statul.
Să nu rămânem doar în zonă foarte teoretică, eu mi-aş fi imaginat că un guvern care vrea să lucreze cu mine, înainte să prezinte modificări semnificative la Copdul Fiscal vine la mine, le discutăm. Ori acest lucru nu s-a întâmplat, şi în alte chestiuni guvernul a considerat că poate merge mai departe fără să se consulte cu mine.
18. Ce discutaţi cu premierul?
Iohannis: Sunt lucruri despre care mă informează, mă consulta şi le discutăm.
19. Vi s-au propus târguri politice?
Iohannis: Niciodată, nici acum şi nici înainte.
20. Despre acţiunile ANAF
Iohannis: România e o ţară în plină reformare, tot timpul facem o reformă, învăţământ, Fisc, ANAF, şi din păcate constat că există tendinţa de a lucra ca pendulul, dintr-o extremă în alta. Ba avem situaţii în care Fiscul nu se ocupă, ba se ocupă deodată de detalii care nu cred că merită foarte multă atenţie. Bănuiesc că aceste chestiuni să se ajungă la o normalitate.
21. Soţia vă însoţeşte în vizitele externe. Cum vedeţi instituţia primei doamne?
Iohannis: Cred că instituţia primei doamne încă nu îşi găseşte loc în România. Ar trebui să existe poate o dezbatere publică, câteva studii care ne spun dacă românii îşi doresc sau nu, dar prima doamnă a mea îmi face onoarea să mă însoţească peste tot unde e posibil şi cred că e un prim pas spre a induce în spaţiul public o discuţie despre prima doamnă.
22. Aţi spus că nu veţi graţia niciun politician. O veţi graţia pe doamna Ridzi?
Iohannis: Răspunsul generic l-aţi citat, răspunsuri punctuale nu le pot da acolo unde nu există solicitări.
23. Îl declaraţi erou pe Avram Iancu?
Iohannis: Iată o temă interesantă, personal fiind ardelean, eu sunt pro Avram Iancu, îmi place personajul, chiar mi-ar plăcea mie să decernez post-mortem acest titlu.
Initatorii au vrut probabil să facă un lucru bun, dar nu s-a potrivit legea cu procedura, nu am trimis legea înapoi că nu vreau cu Avram Iancu, vreau.
Am trimis legea înapoi pentru a fi pusă în acord cu procedura legislativă şi să-l declarăm pe Avram Iancu erou naţional.
24. ANAF a închis numeroase magazine, pentru sume derizorii. Credeţi că acesta este drumul corect?
Iohannis: Este un pic dificil să comentez speţe foarte concrete fără date foarte concrete.
E bine să căutăm proceduri care încurajează investitorii să îşi ducă afacerea mai departe şi nu să găsim metode prin care să închidem firme. Asta la modul general. Particular, întrebaţi la ANAF dacă ei cred că o ţară fără firme poate să funcţioneze.
25. Ce mesaj aveţi pentru românii care şi-au pierdut puţin din speranţă?
Iohannis: Nu am avut această impresie, eu cred că sunt alături de mine şi împreună încercăm să facem paşii pentru a pune în practică speranţa.
26. Marian Vanghelie a afirmat că avea acces la dv. prin Rareş Bogdan. Aţi discutat cu cei doi?
Iohannis: E treaba PNL dacă face alianţe cu unii sau alţii, sper să fie bine inspiraţi. Eu nu m-am întâlnit niciodată cu dl Vanghelie, nu are nicio cunoştinţă comună cu mine prin care ar ajunge la mine şi toată povestea am văzut-o ca pe o chestiune hilară.
Nici vorbă, dacă vreţi un răspuns ultra-sec.
[P] O istorie sincera a poporului român - comanda online
Iohannis: "Am promis alt mod de a face politică"
• Unii se întreabă de ce nu am vorbit mai mult în această perioadă. De ce nu am eu prima reacţie la fiecare breaking news. De ce nu admonestez public alte instituţii. De ce nu critic zilnic alţi politicieni. Foarte simplu. Pentru că nu acesta este rolul unui Preşedinte. Şi pentru că aceasta a fost prima mea promisiune: alt mod de a face politică, fără gălăgie şi spectacol; mai puţine vorbe de dragul vorbelor şi mai multă construcţie; cu raţiune şi răbdare.
Aceste 100 de zile, dincolo de acţiunile concrete, au fost despre valori şi despre modul în care ele pot să ne transforme viaţa. A fost important, pentru mine, să reafirm încrederea în nişte principii pe care comportamentul altor oameni politici în exerciţiul puterii le-au golit de conţinut. România lucrului bine făcut este posibilă: o ţară care ştie ce vrea şi care poate ceea ce vrea. Acesta este un proiect de vindecare pentru ţară, care cere o condiţie simplă pentru a funcţiona: să ne vedem fiecare de treabă, cu toată responsabilitatea.
Am spus că voi fi un preşedinte mediator şi integrator. După ani de zile de conflict permanent, am aşezat la masa dialogului partidele politice, reprezentanţi ai instituţiilor, societatea civilă, pe diferite teme. Unul dintre rezultate a fost semnarea acordului pentru creşterea bugetului Apărării. În această perioadă am trimis la reexaminare câteva legi. Vă spun foarte limpede. Eu nu mă joc cu legile ţării noastre. Eu nu folosesc această prerogativă a Preşedintelui nici ca să mă răfuiesc cu cineva, nici ca să răspund la vreun interes particular. Pur şi simplu nu promulg legi care nu respectă principii constituţionale sau obligaţii ale statului român.
Un alt lucru despre care am vorbit a fost refacerea încrederii între stat şi cetăţean, dar şi aplicarea legii pentru toţi. Participarea mea la momente de bilanţ ale unor instituţii din sfera justiţiei, apărării şi securităţii naţionale a fost un semn de recunoaştere a activităţii lor. Dar am dorit să subliniez şi faptul că toate instituţiile statului sunt în serviciul cetăţeanului şi sunt chemate să apere democraţia.
Iohannis: Politica externă, atribut fundamental al Preşedintelui
Am auzit şi întrebarea de ce face Preşedintele atâtea vizite externe, de ce nu stă acasă cu ochii pe televizor sau pe partide. Pentru că politica externă este un atribut fundamental al Preşedintelui. Şi mai ales pentru că o politică externă puternică şi eficientă înseamnă un stat puternic şi eficient pentru cetăţenii săi.
Nu cred că greşesc dacă afirm că în aceste 100 de zile România a reînceput să-şi dobândească respectul şi credibilitatea în marile capitale europene şi din lume. În acest scurt interval am avut marea bucurie să mă întâlnesc cu o parte dintre reprezentanţii comunităţilor de români de peste graniţă, să le mulţumesc personal pentru patriotismul lor.
Regret că n-am reuşit să-i cunosc decât pe foarte puţini dintre ei. Iar promisiunea mea este că voi merge în lunile următoare în cât mai multe locuri unde trăiesc comunităţile mari de români.
În fine, recuperarea memoriei istorice, preţuirea culturii naţionale şi redescoperirea valorilor fac parte din misiunea unui preşedinte. O misiune care nu trebuie scrisă formal într-un text de lege, ci simţită. Sunt evenimente la care am participat, locuri pe care le-am vizitat şi oameni pe care am ţinut să-i cunosc tocmai din acest motiv.
Iohannis: Ştiu că oamenii îşi doresc ca lucrurile să se schimbe cât mai repede
Ştiu că există aşteptări mari şi pentru alte zone. Ştiu că oamenii îşi doresc ca lucrurile să se schimbe cât mai repede. Nu toate proiectele au putut începe concomitent. Mă refer în special la organizarea Consiliului Consultativ pentru Diaspora şi la structurarea unui mecanism de dezbatere pe Educaţie şi pe Sănătate. Înainte de ridica o construcţie este însă nevoie de o fundaţie solidă, la care am lucrat în aceste prime 100 de zile.
Dragi români, acestea sunt direcţiile de principiu şi acţiune pe care le voi păstra în perioada următoare. Finalizarea proiectelor de reformă a instituţiilor politice rămâne prioritară până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare. Voi urmări cu atenţie soluţia legislativă pentru a asigura votul românilor din diaspora, dar şi celelalte proiecte.
Voi continua seria întâlnirilor externe, în spiritul aceleiaşi politici la baza căreia stau parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană. În lunile următoare voi finaliza, de asemenea, Strategia Naţională de Apărare pe care o voi prezenta Parlamentului.
Iohannis: Cea mai mare nemulţumire, relaţia Parlament - Justiţie
Cea mai mare nemulţumire a mea în această perioadă şi, trebuie să recunoaştem, cea mai mare restanţă rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile justiţiei.
Dar şi faptul că promisiunea de a face mai transparente şi mai simple procedurile care privesc încuviinţarea cererilor justiţiei nu a fost onorată încă de partide.
Fiecare episod în care justiţia este blocată în Parlament înseamnă un pas înapoi în recâştigarea încrederii publice şi o sursă de pierdere a legitimităţii. Iar efectele depăşesc momentul unui vot.
Despre politicienii suspectaţi de corupţie şi fuga de justiţie, vreau să subliniez că există o probă pe care dacă nu o treci, nimic şi nimeni nu te poate ajuta. Această probă se referă la integritatea personală. Ea nu se poate mima, oricâte încercări ai face. În politică, dacă ai greşit grav, demisionezi. Acesta este un alt mod de a face politică.
Iohannis: Electoratul va sancţiona aceste lucruri la vot
Aşa cum a arătat şi votul din 16 noiembrie 2014, oamenii aşteaptă de la cei aleşi altă conduită. Am certitudinea că mai există politicieni care gândesc la fel, când vine vorba de integritate. Fie că ei înţeleg acum sau mai târziu, electoratul va evalua şi sancţiona aceste lucruri la vot.
Înţeleg şi împărtăşesc supărarea oamenilor care s-au săturat să vadă că mulţi dintre cei aleşi să-i reprezinte în Parlament au uitat în slujba cui sunt şi le sfidează aşteptările. Înţeleg şi dorinţa unora de acţiuni rapide şi radicale pe termen scurt.
În democraţie însă nu poţi rezolva un abuz prin alt abuz, nu poţi opri un conflict printr-unul şi mai mare şi nu poţi schimba comportamente cu forţa. S-au mai încercat aceste lucruri în România ultimilor ani, de către toate părţile. Ştim cu toţii ce-a ieşit, un război al tuturor împotriva tuturor.
Cine nu învaţă din lecţiile istoriei e condamnat să repete trecutul şi nu poate construi un alt viitor. Eu nu am de gând să-l repet. Schimbarea clasei politice şi a mentalităţilor este un proces de durată. Dar este un proces care acum câteva luni părea imposibil, în timp ce astăzi e deja început.
Rezistenţa la schimbare este primul semn că aceasta se întâmplă. Dacă rămâi consecvent unor principii, chiar şi atunci când circumstanţele te împing a le încălca, în cele din urmă vor prevala principiile. Dacă rămâi ferm în respectarea Constituţiei, chiar şi atunci când a merge la limita ei pare o soluţie mai rapidă, Constituţia va prevala. Acestea sunt crezurile mele.
Românii trebuie să ştie că reperul meu este litera şi mai ales spiritul Constituţiei, preocuparea mea este să fac ce am spus că fac, conduita mea este cea pe care deja o cunoaşteţi şi singura direcţie este viitorul pe care îl creăm împreună. Al unei Românii în care îşi regăsesc locul încrederea, calmul şi aprecierea valorii. Al unei Românii cu adevărat democratice şi puternice.
Întrebări
1. Au existat obiective neatinse pentru aceste prime 100 de zile?
Iohannis: Faptul că partidele şi Parlamentul încă nu au realizat ce au promis consider că este o încă nerealizare.
Iohannis: Fostul preşedinte, postac şi vocal
2. Fostul preşedinte v-a cerut să nu validaţi numirea noului ministru al Finanţelor. În ce relaţii sunteţi cu Traian Băsescu? V-a anunţat că se mută la Scrovistea?
Iohannis: Nu m-am întâlnit cu el, nu i-am solicitat absolut nimic, nu am discutat nici de reşedinţă, nici de politică. Dacă e vorba de sfaturi, constatăm că fostului preşedinte îi prieşte pensia, e foarte vocal şi postac, îi doresc să fie sănătos.
3. Ce legături aveţi cu compania de exploatare a lemnului din Austria?
Iohannis: Nu am nici o legătură, ştiu că au existat anumite detalii în talk-show-uri, nu există la mine noţiunea de lobby sau intervenţie pentru a rezolva o problemă. Nici în cazul acesta nu a existat, nici măcar nu au încercat să ajungă la mine. Este o speculaţie făcută de fostul ministru, pe care probabil ar fi bine să o explice fosta doamnă ministru, nu are însă absolut nimic de-a face cu mine şi cu administraţia mea.
4. Au existat critici pe Facebook, cum s-a ajuns la aceste critici?
Iohannis: Orice om e supus greşelii şi dacă fanii mei mă critică şi au dreptate încerc să mă îndrept, dar în privinţa lobbyului nu are nimeni dreptate.
Iohannis: Este o fază de luptă anticorupţie intensă foarte urâtă
5. Consideraţi întemeiate temerile că se face abuz de arestări?
Iohannis: Putem constata cu toţii că România se află într-o fază foarte intensă de combatere a corupţiei, acţiuni foarte vizibile ale parchetelor.
Consider că e un lucru bun, vedem şi dv. şi eu aproape zilnic noi şi noi politicieni acuzaţi de diferite lucruri, ceea ce ne duce cu gândul la o întrebare: cum de au stat atâţia ani în spaţiul public şi nu a venit nimeni să verifice aceste chestiuni? Bine că se întâmplă şi acum în ceasul al 12-lea.
Această fază intensă de luptă e urâtă, e foarte urâtă, iese la suprafaţă tot ce a fost şi este mai rău şi mai urât în poltica, dar vă asigur că fără această fază nu putem să ne facem bine.
6. Aveţi de gând să vă mai consultaţi cu partidele pe Justiţie?
Iohannis: Faptul că Parlamentul e criticat şi că un senator e propus ministru de către premier nu cred că au mare lucru în comun. Parlamentul e criticat pentru lipsa unei reacţii adecvate în faţa solicitărilor justiţiei. Membrii guvernului sunt propuşi de premier care însuşeşte această propunere.
Eu nu văd ce sens ar avea o respingere dacă nu există motive temeinice care ţin de mine. Dacă cel propus nu convine politic atunci acest lucru şi-l însuşeşte premierul, nu preşedintele. Răspunderea politică pentru numiri e la premier.
Consultări voi mai avea, după sărbători voi propune o nouă rundă să vedem unde s-a ajuns cu modificarea legislaţiei, ce paşi mai putem face.
Nu cred că îşi imaginează cineva ca de azi pe mâine schimbăm totul. Nu se schimbă aşa repede lucrurile. Tuturor ne-ar plăcea dacă am putea schimba lucrurile de pe o zi pe alta, dar lucrurile nu merg aşa simplu. Acesta e motivul pentru care am avut discuţii şi până la urmă lucrurile se vor corecta. Sunt destul de optimist.
7. Despre Schengen
Iohannis: Acest deziderat şi l-a stabilit România de mai multă vreme, doar că nu s-a realizat. Am discutat aceste chestiuni cu liderii importanţi pe care i-am întâlnit şi pot să spun că am un optimism moderat.
Există şanse însă nu certitudini ca în viitorul apropiat acest chestiuni se pot rezolva însă ultimele evoluţii din Parlament în cre anumite solicitări au fost respinse nu ne ajută absolut deloc.
Iohannis: MCV trebuie să se finalizeze o dată cu mandatul meu
8. Susţineţi ridicarea MCV?
Iohannis: Susţin în continuare ridicarea MCV, am discutat aceste lucruri şi la Bruxelles există deja la personalităţi relevante convingerea că MCV trebuie să se finalizeze în acest mandat al CE.
Se va realiza gradual şi sunt destul de optimist în această privinţă.
9. Când vă veţi muta în Vila Lac 3? Aţi grăbit acest proces prin mutarea lui Băsescu?
Iohannis: Nu am fost nici întrebat, nici nu mi-am spus părerea, nu mă interesează, e problema altora cum se repartizează aceste imobile. Au trecut primele o sută de zile şi statul român nu mi-a pus la dispoziţie reşedinţa oficială a preşedintelui. Ce se va întâmpla în continuare vom urmări cu mare atenţie.
10. Cu ce au greşit Maior şi Scutaru?
Iohannis: Trebuie să facem deosebire între greşeala politică şi demisie. Şi George Maior şi Scutaru au demisionat din motive personale, mi-au înaintat demisiile, le-am acceptat, s-a încheiat orice discuţie.
Demisie din motive personale nu se poate discuta, decât dacă dânsul doreşte să dea lămuriri publice.
11. Despre noul şef al SIE
Iohannis: Cu siguranţă, în următoarele luni voi face o propunere pentru SIE.
12. Când veţi avea propriul guvern?
Iohannis: Guvernul nu s-a schimbat în esenţă, doar în anumite poziţii eliberate datorită unor proceduri care nu au pus guvernul într-o lumină bună, mă refer la fostul ministru de Finanţe, cercetat de procurori, de exemplu. Nu aştept de la acest guvern să devină mai eficient.
Când va veni alt guvern, e o întrebare care trebuie pusă în esenţă partidelor politice. Eu nu am de gând să preiau rolul opoziţiei, eu rămân şi mă rezum la rolul de preşedinte. Dacă opoziţia adună suficiente voturi, vom avea alt guvern. Dacă nu vom reuşi, atunci vom avea alt guvern în 2016.
13. Despre anticorupţie
Iohannis: Vorbesc cu reprezentanţii partidelor până se rezolvă şi se va rezolva.
14. Vi se pare adecvată reacţia statului în cazul declaraţiilor ambasadorului Rusiei?
Iohannis: Da.
Ambasadorii nu sunt un fel de politicieni veniţi în România ca să-i luăm la grămadă. Ei reprezintă state. Există în diplomaţie cutume, ce e bine să spună, ce nu e bine să spună un ambasador.
În ultima vreme a fost acea luare de poziţie. Nu e niciodată şi în nici o circumstanţă rolul preşedintelui sau al premierului să răspundă în public unui ambasador, indiferent ce spune.
Dacă declaraţiile sale sunt nepotrivite, cutuma care se respectă e că ambasadorul e chemat la MAE unde are o discuţie cu secretarul de stat sau chiar cu ministrul. Orice altceva vă asigur că nu se poartă şi nu se face.
15. Sunteţi şi şeful CSAT, aţi avut vizite în Ucraina, în Moldova. Există încercări ale Rusiei de a destabiliza decizii politice sau economice majore în România?
Iohannis: Nu am informaţii că ar exista încercări de destabilizare în România, dar trebuie să fim foarte conştienţi că statele care doresc să îşi extindă influenţa găsesc întotdeauna agenţi prin care încearcă să influenţeze lucrurile ori aceste încercări în România nu au succes astăzi.
16. Aţi discutat cu gen. Breedlove în cadrul întâlnirii de astăzi despre poziţionarea de armament greu în România?
Iohannis: Am discutat cu gen Breeedlove chestiuni mai generale legate de poziţionare NATO, de comandamentul de divizie, dar nu am dorit să intru în discuţii detaliate, tehnice, lăsând acestea între militari şi între tehnicieni.
17. Vă mai doriţi un guvern al dvs?
Iohannis: Cred că orice preşedinte îşi doreşte un guvern al lui, dar să detaliez ce înseamnă al meu. E un guvern cu care poate lucra efectiv, şi formal şi informal în toate problemele care privesc statul.
Să nu rămânem doar în zonă foarte teoretică, eu mi-aş fi imaginat că un guvern care vrea să lucreze cu mine, înainte să prezinte modificări semnificative la Copdul Fiscal vine la mine, le discutăm. Ori acest lucru nu s-a întâmplat, şi în alte chestiuni guvernul a considerat că poate merge mai departe fără să se consulte cu mine.
18. Ce discutaţi cu premierul?
Iohannis: Sunt lucruri despre care mă informează, mă consulta şi le discutăm.
19. Vi s-au propus târguri politice?
Iohannis: Niciodată, nici acum şi nici înainte.
20. Despre acţiunile ANAF
Iohannis: România e o ţară în plină reformare, tot timpul facem o reformă, învăţământ, Fisc, ANAF, şi din păcate constat că există tendinţa de a lucra ca pendulul, dintr-o extremă în alta. Ba avem situaţii în care Fiscul nu se ocupă, ba se ocupă deodată de detalii care nu cred că merită foarte multă atenţie. Bănuiesc că aceste chestiuni să se ajungă la o normalitate.
21. Soţia vă însoţeşte în vizitele externe. Cum vedeţi instituţia primei doamne?
Iohannis: Cred că instituţia primei doamne încă nu îşi găseşte loc în România. Ar trebui să existe poate o dezbatere publică, câteva studii care ne spun dacă românii îşi doresc sau nu, dar prima doamnă a mea îmi face onoarea să mă însoţească peste tot unde e posibil şi cred că e un prim pas spre a induce în spaţiul public o discuţie despre prima doamnă.
22. Aţi spus că nu veţi graţia niciun politician. O veţi graţia pe doamna Ridzi?
Iohannis: Răspunsul generic l-aţi citat, răspunsuri punctuale nu le pot da acolo unde nu există solicitări.
Iohannis: Ca să îl declar pe Avram Iancu erou, trebuie să o fac legal
23. Îl declaraţi erou pe Avram Iancu?
Iohannis: Iată o temă interesantă, personal fiind ardelean, eu sunt pro Avram Iancu, îmi place personajul, chiar mi-ar plăcea mie să decernez post-mortem acest titlu.
Initatorii au vrut probabil să facă un lucru bun, dar nu s-a potrivit legea cu procedura, nu am trimis legea înapoi că nu vreau cu Avram Iancu, vreau.
Am trimis legea înapoi pentru a fi pusă în acord cu procedura legislativă şi să-l declarăm pe Avram Iancu erou naţional.
Iohannis: O ţară fără firme nu poate funcţiona
24. ANAF a închis numeroase magazine, pentru sume derizorii. Credeţi că acesta este drumul corect?
Iohannis: Este un pic dificil să comentez speţe foarte concrete fără date foarte concrete.
E bine să căutăm proceduri care încurajează investitorii să îşi ducă afacerea mai departe şi nu să găsim metode prin care să închidem firme. Asta la modul general. Particular, întrebaţi la ANAF dacă ei cred că o ţară fără firme poate să funcţioneze.
25. Ce mesaj aveţi pentru românii care şi-au pierdut puţin din speranţă?
Iohannis: Nu am avut această impresie, eu cred că sunt alături de mine şi împreună încercăm să facem paşii pentru a pune în practică speranţa.
26. Marian Vanghelie a afirmat că avea acces la dv. prin Rareş Bogdan. Aţi discutat cu cei doi?
Iohannis: E treaba PNL dacă face alianţe cu unii sau alţii, sper să fie bine inspiraţi. Eu nu m-am întâlnit niciodată cu dl Vanghelie, nu are nicio cunoştinţă comună cu mine prin care ar ajunge la mine şi toată povestea am văzut-o ca pe o chestiune hilară.
Nici vorbă, dacă vreţi un răspuns ultra-sec.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.