Papa Francisc a stârnit o furtună atunci când a numit "genocidul împotriva armenilor" drept "primul genocid al secolului XX". Turcia a reacţionat imediat şi a negat că ar fi avut loc un genocid.
Discuţia aceasta, însă, a omis un singur aspect: genocidul armenilor nu a fost primul genocid al secolului XX. Din păcate, acest tip de crimă fusese pus în practică mai devreme.
Începând cu 1904, Imperiul German a început exterminarea populaţiei Herero din Namibia, pe atunci colonie a Kaiserului. Mai mult, tot atunci, Germania a început să folosească lagărele de concentrare.
Mai precis, ambiţiile coloniale germane din Namibia s-au confruntat cu o rezistenţă neaşteptată a indigenilor şi în special a războinicilor Herero.
Răspunsul germanilor a fost nemilos: etnicii Herero trebuie să dispară. "Ce s-a făcut în Africa de către germani a fost o bătălie a raselor. Dacă rasă albă a vrut să domine, ea a trebuit să lupte împotriva rasei negre şi s-o elimine", spunea istoricul Casper Erichsen, recent.
Pentru a reuşi eliminarea "inamicului", Germania îl trimite pe generalul Lothar von Trotha. Instrucţiunile sale sunt simple: combatanţii Herero, inclusiv femeile şi copii, au posibilitatea de a alege între a părăsi ţara sau a fi ucişi.
"Eu, marele general al soldaţilor germani, trimit această scrisoare către populaţia Herero.Voi nu mai sunteţi supuşi ai Imperiului German. Ei au ucis, au furat şi tăiat soldaţi şi acum sunt prea laşi ca să mai lupte. Anunţ că acela care îl va preda pe unul din şefii lor va fi recompensat cu 1.000 de mărci, iar cel care îl va preda pe Samuel Herrero va primi 5.000 de mărci. Acum, naţiunea Herero va trebui să părăsească ţara. Dacă refuză, o voi o obliga să o facă folosind tunul. Orice Herero ce va fi găsit în interiorul frontierelor germane, cu sau fără armă sau vite, va fi executat. Nu voi scuti nici femeile sau copiii. Ordinul meu va fi de a fi goniţi şi împuşcaţi", scria von Trotha în mesajul său către localnici.
[caption id="attachment_98093" align="aligncenter" width="564"]
Lothar von Trotha[/caption]
Cu această ocazie s-au înregistrat şi primele lagăre de concentrare. Prizonierii erau trataţi ca sclavii şi organele lor erau comercializate în scopuri "ştiinţifice". Istoricul Casper Erichsen spune că se înregistrau cazuri abominabile, în care prizonierii erau obligaţi să fiarbă capetele camarazilor morţi şi să le cureţe, pentru a putea fi trimise în Germania(FOTO JOS).
Măcelul pus în practică de generalul von Trotha a făcut între 65.000 şi 100.000 de morţi. Cu toate acestea, Generalul von Trotha nu s-a oprit aici şi a mai măcelărit şi tribul Nama, făcând alte 10.000 de victime. Totul în numele "măreţului popor german", aşa cum spunea generalul.
În capitala Namibiei, Windhoek, a fost ridicat un monument în memoria soldaţilor germani care au exterminat etniile Herero şi Nama. A rezistat până în decembrie 2013.
https://youtu.be/VQNQCvFMais
Discuţia aceasta, însă, a omis un singur aspect: genocidul armenilor nu a fost primul genocid al secolului XX. Din păcate, acest tip de crimă fusese pus în practică mai devreme.
GENOCÍD, genocide, s. n. infracțiune săvârșită în scopul de a distruge deliberat și sistematic, în întregime sau în parte, o colectivitate sau un grup național, rasial, etnic sau politic [Pl. și genociduri] – Din fr. génocide.
Începând cu 1904, Imperiul German a început exterminarea populaţiei Herero din Namibia, pe atunci colonie a Kaiserului. Mai mult, tot atunci, Germania a început să folosească lagărele de concentrare.
Mai precis, ambiţiile coloniale germane din Namibia s-au confruntat cu o rezistenţă neaşteptată a indigenilor şi în special a războinicilor Herero.
Răspunsul germanilor a fost nemilos: etnicii Herero trebuie să dispară. "Ce s-a făcut în Africa de către germani a fost o bătălie a raselor. Dacă rasă albă a vrut să domine, ea a trebuit să lupte împotriva rasei negre şi s-o elimine", spunea istoricul Casper Erichsen, recent.
Pentru a reuşi eliminarea "inamicului", Germania îl trimite pe generalul Lothar von Trotha. Instrucţiunile sale sunt simple: combatanţii Herero, inclusiv femeile şi copii, au posibilitatea de a alege între a părăsi ţara sau a fi ucişi.
"Eu, marele general al soldaţilor germani, trimit această scrisoare către populaţia Herero.Voi nu mai sunteţi supuşi ai Imperiului German. Ei au ucis, au furat şi tăiat soldaţi şi acum sunt prea laşi ca să mai lupte. Anunţ că acela care îl va preda pe unul din şefii lor va fi recompensat cu 1.000 de mărci, iar cel care îl va preda pe Samuel Herrero va primi 5.000 de mărci. Acum, naţiunea Herero va trebui să părăsească ţara. Dacă refuză, o voi o obliga să o facă folosind tunul. Orice Herero ce va fi găsit în interiorul frontierelor germane, cu sau fără armă sau vite, va fi executat. Nu voi scuti nici femeile sau copiii. Ordinul meu va fi de a fi goniţi şi împuşcaţi", scria von Trotha în mesajul său către localnici.
[caption id="attachment_98093" align="aligncenter" width="564"]
Lothar von Trotha[/caption]
Cu această ocazie s-au înregistrat şi primele lagăre de concentrare. Prizonierii erau trataţi ca sclavii şi organele lor erau comercializate în scopuri "ştiinţifice". Istoricul Casper Erichsen spune că se înregistrau cazuri abominabile, în care prizonierii erau obligaţi să fiarbă capetele camarazilor morţi şi să le cureţe, pentru a putea fi trimise în Germania(FOTO JOS).
Măcelul pus în practică de generalul von Trotha a făcut între 65.000 şi 100.000 de morţi. Cu toate acestea, Generalul von Trotha nu s-a oprit aici şi a mai măcelărit şi tribul Nama, făcând alte 10.000 de victime. Totul în numele "măreţului popor german", aşa cum spunea generalul.
În capitala Namibiei, Windhoek, a fost ridicat un monument în memoria soldaţilor germani care au exterminat etniile Herero şi Nama. A rezistat până în decembrie 2013.
https://youtu.be/VQNQCvFMais
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.