Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate (ARCEN) organizează, în perioada 29 martie-13 aprilie primul traseu cultural care face parte din proiectul „Prin Bucureștii ce se duc”.
În acest interval, în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 17.00, având ca punct de plecare baza Dealului Patriarhiei din Piața Unirii, toți cei care doresc să admire Capitala, pot participa la acest traseu pietonal gratuit, de o oră și jumătate, desfășurat în perimetrul străzilor Bibescu Vodă-Piața Unirii-Dealul-Patriarhiei- Str. Ienăchiță Văcărescu - Str. Principatele Unite - Str. Olimpului – Piața Concordiei - Calea Șerban Vodă - Str. Bibescu Vdă.
„Traseul din Mahalaua Flămânda cuprinde istorii și povești despre primele linii de tramvai din Capitală, despre covrigării, despre râul Dâmbovița, despre grădinile din București, despre drumul pe care au intrat în Capitală zeci de domnitori fanarioți, povești despre personalitățile de temut ale mahalalei, despre viața din timpul nopții prin marginea orașului București, devenită astăzi centrul Capitalei, dar și despre meșteșugarii și comercianții de cartier din timpurile trecute ale orașului.”, a transmis, printr-un comunicat, ARCEN.
„Termenul de mahalla provine din turcă și însemna inițial „cartier”, urmând ca după 1830,odată ce cartierele centrale s-au contopit, devenind inima unui oraș cosmopolit, să capete sensul de district periferic între rural și urban, astfel încât termenul se referea și la un anumit tip de comportament – în contradicție cu centrul modernizat. Statutul de district periferic însemna un spațiu de tranziție.” – Adrian Majuru, Bucureștii Mahalalelor.
Același autor citat amintește că locuitorii mahalelor făceau parte din comunități închise, rareori comunicând cu oameni din alte părți ale orașului și, mai rar, ieșind propriu-zis din mahalaua lor. „Mahalagenii” duceau o viață sedentară, care excludea chiar nevoia locuitorilor de a numi străzile sau de a numerota casele, întrucât „O parte din zi stai acasă, altă parte pe la vecini: nu ai trebuință de nici o adresă”. Prin urmare reperele de orientare și localizare a locuinței fiecăruia erau biserica mahalalei sau, mai adesea, cârciuma de la „capul” străzii, ca de exemplu: „de la cârciuma lui Costică, a treia casă cum faci la dreapta”. Cârciumariul este personajul cel mai important al mahalalei, cel mai considerat, cel mai bogat. Din această cauză, „mai pomenit decât sfinții, decât biserica suburbiei, e cârciumarul”.
Aceasta este doar o mică parte din povestea Mahalalei Flămânda. Cu multe altele vă așteaptă, sâmbătă și duminică, „din dragoste pentru oraș și locuitorii lui”, cei doi ghizi cu joben, ai traseului, la baza Dealului Patriarhiei, în dreptul statuii lui Barbu Catargi.
Acest proiect NU este susținut de Primăria Capitalei.
[gallery link="file" columns="9" ids="29120,29119,29118,29117,29116,29115,29114,29113,29112" orderby="rand"]
În acest interval, în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 17.00, având ca punct de plecare baza Dealului Patriarhiei din Piața Unirii, toți cei care doresc să admire Capitala, pot participa la acest traseu pietonal gratuit, de o oră și jumătate, desfășurat în perimetrul străzilor Bibescu Vodă-Piața Unirii-Dealul-Patriarhiei- Str. Ienăchiță Văcărescu - Str. Principatele Unite - Str. Olimpului – Piața Concordiei - Calea Șerban Vodă - Str. Bibescu Vdă.
„Traseul din Mahalaua Flămânda cuprinde istorii și povești despre primele linii de tramvai din Capitală, despre covrigării, despre râul Dâmbovița, despre grădinile din București, despre drumul pe care au intrat în Capitală zeci de domnitori fanarioți, povești despre personalitățile de temut ale mahalalei, despre viața din timpul nopții prin marginea orașului București, devenită astăzi centrul Capitalei, dar și despre meșteșugarii și comercianții de cartier din timpurile trecute ale orașului.”, a transmis, printr-un comunicat, ARCEN.
„Termenul de mahalla provine din turcă și însemna inițial „cartier”, urmând ca după 1830,odată ce cartierele centrale s-au contopit, devenind inima unui oraș cosmopolit, să capete sensul de district periferic între rural și urban, astfel încât termenul se referea și la un anumit tip de comportament – în contradicție cu centrul modernizat. Statutul de district periferic însemna un spațiu de tranziție.” – Adrian Majuru, Bucureștii Mahalalelor.
Același autor citat amintește că locuitorii mahalelor făceau parte din comunități închise, rareori comunicând cu oameni din alte părți ale orașului și, mai rar, ieșind propriu-zis din mahalaua lor. „Mahalagenii” duceau o viață sedentară, care excludea chiar nevoia locuitorilor de a numi străzile sau de a numerota casele, întrucât „O parte din zi stai acasă, altă parte pe la vecini: nu ai trebuință de nici o adresă”. Prin urmare reperele de orientare și localizare a locuinței fiecăruia erau biserica mahalalei sau, mai adesea, cârciuma de la „capul” străzii, ca de exemplu: „de la cârciuma lui Costică, a treia casă cum faci la dreapta”. Cârciumariul este personajul cel mai important al mahalalei, cel mai considerat, cel mai bogat. Din această cauză, „mai pomenit decât sfinții, decât biserica suburbiei, e cârciumarul”.
Aceasta este doar o mică parte din povestea Mahalalei Flămânda. Cu multe altele vă așteaptă, sâmbătă și duminică, „din dragoste pentru oraș și locuitorii lui”, cei doi ghizi cu joben, ai traseului, la baza Dealului Patriarhiei, în dreptul statuii lui Barbu Catargi.
Acest proiect NU este susținut de Primăria Capitalei.
[gallery link="file" columns="9" ids="29120,29119,29118,29117,29116,29115,29114,29113,29112" orderby="rand"]
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.