Bucureştiul este înconjurat de o salbă de mănăstiri, unele dintre acestea foarte vechi, încărcate de istorie şi frumuseţe.

[P] Cărarea Împărăției - Arsenie BOCA - comanda online

Primul popas pe care îl vom face va fi la Mănăstirea Comana, aflată la aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, pe drumul către Giurgiu. Mănăstirea Comana este ctitoria lui Vlad Ţepeş şi primele însemnări despre aceasta datează din secolul XV. Un secol mai târziu s-a ruinat şi abia în anul 1908 întreg ansamblul monahal este refăcut prin grija Comisiunei Monumentelor Istorice. Singura mănăstire din judetul Giurgiu este din nou distrusă în cel de-Al Doilea Război Mondial. A intrat din nou într-un proces de restaurare, care încă nu s-a încheiat.



În incinta Mănăstirii Comana se află, din 1932, Mausoleul Eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Tot aici se află un mic muzeu cu obiecte folosite în trecut la diverse munci, precum şi mai multe veşminte.

Sursa foto: www.tai-tai.net

Ne îndreptăm către nord, spre Ploieşti, unde găsim Mănăstirea Snagov. Biserica, ce poartă hramul Intrarea în biserică a Maicii Domnului, a fost construită din cărămidă, în stil bizantin, de către domnitorul Neagoe Basarab între anii 1517-1521.

Deşi în cursul sutelor de ani au suferit numeroase transformări şi restaurări, picturile de la Mănăstirea Snagov reprezintă cel mai mare ansamblu mural care se păstrează într-o biserică din ţara noastră. În interiorul bisericii se pot distinge fresce din secolul al XV-lea, precum şi portretele lui Neagoe Basarab cu fiul sau Teodosie și ale lui Mircea Ciobanul cu familia sa.

Sursa foto: Wikipedia

După secularizarea averilor mănăstirești în 1864, călugării au părăsit mănăstirea, chiliile au fost dărâmate și biserica a ajuns în paragină. A fost restaurată în 1904, apoi în 1941. Altă restaurare s-a făcut în perioada 1966-1967, în timpul Patriarhului Justinian. Cutremurele din 1977 și 1986 au afectat mult biserica, începându-se noi lucrări de restaurare care au continuat până în anul 1995.

Biserica a fost folosită și ca necropolă domnească, putând fi văzută piatra de mormânt a lui Vlad Țepeș. Aici și-a găsit sfârșitul, în decembrie 1662, și bătrânul postelnic Constantin Catacuzino, victimă a intrigilor boierilor în lupta pentru domnie.

Rămânem în zonă şi descoperim Mănăstirea Căldăruşani. Ctitorită în anul 1638 de Matei Basarab, mănăstirea de călugări de la Căldăruşani este situată în comuna Gruiu, județul Ilfov. Aici se află o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, dar și moaștele sfinților Dimitrie, Ștefan, Pantelimon, Elefterie, Haralambie și Parascheva. De asemenea, în muzeul mănăstirii se află manuscrise din secolul al XVII-lea în latină, greaca și italiană.

Sursa foto: www.manastirea-caldarusani.ro

Foarte aproape de Bucureşti se află şi Mănăstirea Cernica. Mănăstirea este zidită în mijlocul unui lac înconjurat de păduri seculare, prezentând în orice anotimp aceeași atracție, atât pentru cei ce iubesc frumosul, cât mai ales pentru credincioșii creștini.

Pictorul Ion Țuculescu, scriitorul Gala Galaction, marele teolog Dumitru Stăniloae și multe alte figuri ilustre, istorice sau duhovnicești, odihnesc în cimitirul mănăstirii.

Sursa foto: danielvla.wordpress.com

Pe rază comunei Ciorogârla, la nici 20 de kilometri de București, se află mănăstirea de maici Samurcăseşti, singura din țară care are 3 altare. Biserica mănăstirii, cu hramul Sfanta Treime, a fost ridicată de marele vornic Constantin Samurcaş în anul 1808, fiind sfințită în anul 1870, după ce pictorul Gh. Tătărăscu terminase pictura.

În muzeul mănăstirii sunt exponate de mare valoare: icoane de Gheorghe Tătărescu, un epitaf lucrat de Zoe Samurcaş, o icoană cu trei registre lucrată în argint, o pictură pe cap de somn a pictorului Alexandru Baldovin, metanii din chilimbar, o cruce lucrată în filigran, dăruită de Stanciu Jianu, tatăl boierului haiduc Iancu Jianu, o cruce donată de Tudor Vladimirescu, din lemn acoperit cu argint aurit și pietre de topaz, veșminte preoțești și diaconești, lucrate în fir de aur și alte lucruri de preț.

În cimitirul mănăstirii se află monumentele funerare ale familiei Alexandru Beldiman (fondatorul ziarului Adevărul, la 1888) și un cenotaf al căpitanului Valter Maracineanu, eroul de la Grivița.

Sursa foto: Cristian-Mihail Miehs

O altă mănăstire aflată aproape de Bucureşti este Mănăstirea Pasărea. Ctitorită în anul 1846 de Sfântul Calinic de la Cernica, mănăstirea de maici Pasărea este situată în satul Brăneşti. Lăcașul este renumit pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și moaștele Sfântului Pantelimon. Muzeul de la Pasărea deține picturi în ulei, cărți vechi și țesături. Într-una din cele peste 30 de case monahale ale așezământului mânăstiresc a locuit și a lucrat sculptorul Gh. Anghel (1904 -€“ 1966). Aici a sculptat busturile lui Eminescu și Pallady și tot aici s-a stins din viață, fiind înmormântat în cimitirul mănăstirii.

În cimitirul mănăstirii și-au găsit odihnă alături de sculptorul Gh. Anghel, profesorul compozitor de muzică psaltica Ion Popescu Pasărea, generalul Camarasescu, colonelul Macca, Alexandra Şuţu, soția doctorului Carol Davila și alții. O parte din aceste monumente funerare sunt opere ale sculptorului Gh. Anghel, Carol Storck și arhitectului Heidewich.

Sursa foto: manastirea_pasarea.crestinortodox.ro

Mănăstirea Sitaru sau Mănăstirea Ţigăneşti sunt alte obiective pe care nu trebuie să le rataţi. Din păcate, autorităţile nu pun în valoare aceste comori prin promovare sau prin organizarea unor tururi.