În urmă cu câteva luni, compania CFR anunţa scoaterea la licitaţie a "Semeringului Bănăţean", o superbă linie ferată lungă de 34 de kilometri din vestul ţării, dar acum calea ferată este la un pas de o salvare temporară, după ce primăria Anina a anunţat că intenţionează salvarea căii ferate Oraviţa - Anina prin utilizarea acesteia timp de doi ani pentru transportul a 100.000 de tone de cărbune. Zăcământul a fost descoperit recent în zonă şi cărbunele a fost cumpărat deja de termocentrala de la Mintia, judeţul Hunedoara, iar exploatarea va începe chiar luna viitoare, a anunţat un reprezentant al primăriei, potrivit radioresita.ro.
Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.
În următorii doi ani, trenurile de marfă vor căra cărbune pe superba linie Oraviţa-Anina, iar vestea bună pentru turiştii este că, în paralel, pe linie va circula şi Semmeringul Bănăţean.
Linia Oraviţa-Anina a fost construită între 1860 şi 1863 şi a presupus un efort extraordinar. Toate tunelurile au fost săpate cu dalta şi tânăcopul şi a fost nevoie de nu mai puţin de 10 viaducte, de-a lungul celor 34 de kilometri de cale ferată, scrie siteul oravita-anina.home.ro. Scopul liniei era de a transporta mai repede şi mai uşor cărbune din mine către vapoarele care aşteptau să fie încărcate pe Dunăre. Înainte de construcţia liniei, cărbunele era transportat la Dunăre cu ajutorul căruţelor trase de cai.
Traseul este supranumit "Semmeringul Bănăţean" datorită asemănării cu celebra cale ferată "Semmering", din Austria, construită între 1845 şi 1854. Iată o comparaţie, în cifre, a celor două căi ferate:
Linia Oraviţa-Anina, România:
Linia Semmering, Austria:
Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.
În următorii doi ani, trenurile de marfă vor căra cărbune pe superba linie Oraviţa-Anina, iar vestea bună pentru turiştii este că, în paralel, pe linie va circula şi Semmeringul Bănăţean.
Linia Oraviţa-Anina a fost construită între 1860 şi 1863 şi a presupus un efort extraordinar. Toate tunelurile au fost săpate cu dalta şi tânăcopul şi a fost nevoie de nu mai puţin de 10 viaducte, de-a lungul celor 34 de kilometri de cale ferată, scrie siteul oravita-anina.home.ro. Scopul liniei era de a transporta mai repede şi mai uşor cărbune din mine către vapoarele care aşteptau să fie încărcate pe Dunăre. Înainte de construcţia liniei, cărbunele era transportat la Dunăre cu ajutorul căruţelor trase de cai.
Traseul este supranumit "Semmeringul Bănăţean" datorită asemănării cu celebra cale ferată "Semmering", din Austria, construită între 1845 şi 1854. Iată o comparaţie, în cifre, a celor două căi ferate:
Linia Oraviţa-Anina, România:
- Lungime totală: 34 km
- Diferenţă de nivel: 340 metri
- Număr tuneluri: 14
- Cel mai lung tunel: 660 m (tunelul Gârlişte)
- Număr de viaducte: 10
- Cel mai înalt viaduct: viaductul Jitin, 37 metri
- Lungime totală viaducte: 843 metri
- Lungime totală tuneluri: 2.084 metri
Linia Semmering, Austria:
- Lungime totală: 40 km
- Diferenţă de nivel: 388 metri
- Număr tuneluri: 15
- Cel mai înalt viaduct: 47 metri
- Cel mai lung tunel: 1428 metri
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.