Axiomă valabilă în medicină şi biologie: nimic nu este mai periculos decât a lua o substanţă farmacologic activă timp îndelungat în mod repetat.

Numai alimentele naturale pot fi consumate timp îndelungat în mod repetat, fără să ne afecteze. Definiţie: simptomele induse de luarea unei substanţe farmacologic active timp îndelungat în mod repetat. Noi includem acest obicei la greşelile stilului de viaţă, deoarece astăzi există această practică îndeosebi dăunătoare sănătăţii de a lua plante sau medicamente chimice continuu. Plantele nu induc boli noi sau efecte toxice, dar dacă sunt luate luni şi ani de zile (aceeaşi plantă), cu scopul „de a face bine” sau „ca să nu mă mai îmbolnăvesc” – generează simptome noi, suficiente pentru a încurca diagnosticarea altor suferinţe care apar pe parcurs.

Să exemplificăm:
Cazul numărul 1: Bolnav de 55 ani, sex masculin, se prezintă la medic pentru senzaţia de bilă în rect. Boala a debutat în urmă cu mulţi ani. A trecut pe la medical generalist, internist, psihiatru şi, în sfârşit, la un urolog, care – om practic – i‑a făcut prostatectomie (i‑a extirpat prostata). Dar suferinţa lui nu s‑a liniştit. La o anamneză atentă, aflăm că este – prin tradiţie de familie – un mare consumator de ceai de coada calului (Equisetum arvense), din generaţie în generaţie, din copilărie. Aflăm din Materia – medica homeopatica că unul dintre efectele patogenezice ale lui Equisetum arvense este senzaţia de corp străin în perineu. A fost suficient să întrerupă acest obicei ca simptomul să dispară.
Cazul numărul 2: Bolnav de 50 de ani, a făcut o viroză respiratorie. O bătrână din sat l‑a sfătuit să bea ceai de ceapă. El a continuat să bea ceai de ceapă pentru „a nu se mai îmbolnăvi”. După câţiva ani au apărut următoarele simptome: senzaţie de constricţie retrosternală, tuse, uşoară dispnee (respiraţie dificilă). Pentru toate aceste simptome i s‑a pus diagnosticul de boala cardiacă ischemică şi a urmat încă câţiva ani tratament coronarodilatator, dar simptomele nu s‑au ameliorat. În schimb, simptomele au dispărut când a întrerupt prostul obicei de a bea zilnic ceai de ceapă.

Tratamentele chimice cronice au efecte devastatoare dacă sunt luate timp îndelungat, chiar în aşa‑zisele doze „normale”.
Singurele substanţe care pot fi luate timp îndelungat în mod repetat fără a induce patogenii sunt alimentele, condimentele şi plantele‑aliment (ceai verde, ceai de fructe, cafea), cu condiţia să fie luate în cantitate mică sau moderată şi să nu fie folosite ca monoaliment.
Efectele secundare ale medicamentelor luate cronic sunt de fapt inducţii patogenezice.
Un alt exemplu actual – ca un experiment făcut la nivelul întregii ţări (şi numai al ţării noastre)  – este adăugarea obligatorie de iod în sare.
După 4 ani de iodare forţată a tuturor românilor (prin Hotărâre de Guvern!), cancerul de tiroidă s‑a dublat şi hipertiroidia a crescut cu 5,6 ori în România.
La fel acţionează şi aditivii (E‑urile) din alimente  – insidios, timp îndelungat în mod repetat – realizând după ani de zile o intoxicaţie cronică prin acumulare. Studiile arată, de exemplu, că aspartamul (îndulcitor artificial) poate induce 51 de boli şi 90 de simptome. Această realitate farmacologică confirmă versetul biblic care spune că „nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi”.