În urmă cu 70 de ani, între 4 și 11 februarie 1945, liderii marilor puteri aliate împotriva fasciscmului s-au reunit la Yalta, în Crimeea, pentru a discuta ce va urma după capitularea Germaniei, eveniment care avea să se producă pe 8 mai 1945. Exact la la șapte decenii de la Conferința de la Yalta, echilibrul continental și internațional este pus la grea încercare, in epicentru aflându-se situația din Ucraina. Liderii politici care se reunesc miercuri la Minsk au o misiune la fel de grea, întâlnirea din capitala Belarusului putând fi decisivă pentru viitorul Europei şi al întregii lumi. Pe agenda reuniunii se află un singur subiect:criza ucraineană.

Livrare gratuita in 24 de ore! Orice produs

Liderii Statelor Unite, Rusiei, Franţei, Germaniei şi Ucrainei, alături de cei ai separatiştilor pro-ruşi din Ucraini, se vor întâlni pentru a găsi o soluţionare paşnică a conflictului care a făcut deja peste 5.000 de victime.

Principalii jucători la această masă nu sunt ucrainienii, de oricare parte a baricadei s-ar afla ei, ci privirile sunt aţintite asupra coloşilor, Statele Unite şi Rusia.

Barack Obama a transmis, marţi, un avertisment către omologul său rus, să "înceteze acţiunile agresive", ameninţând că în acest ritm preţul plătit de Rusia va creşte.

La polul opus, Vladimir Putin spune că întreaga criză din Ucraina este opera "Vestului" şi că expansiunea agresivă a NATO a forţat ţările să aleagă între două tabere, ducând la o scindare şi mai accentuată. În plus, Putin continuă să nege faptul că Rusia a acordat sprijin forţelor separatiste.

Angela Merkel şi Francois Hollande fac şi ei eforturi pentru găsirea unei soluţii paşnice pentru conflictul care are loc la mică distanţă de graniţele României.

Cei doi au fost săptămâna trecută într-o vizită la Moscova, iar astăzi "vor face tot ceea ce trebuie, până la capăt" pentru a opri vărsarea de sânge.

Pentru Petro Poroşenko veştile nu sunt îmbucurătoare. Luptele au continuat marţi, iar situaţia forţelor armate ucrainene nu este tocmai roz. Câteva mii de soldaţi au fost încercuiţi de separatişti în Debalţeve, considerat acum cea mai fierbinte zonă a conflictului.

Liderii separatişti nu au confirmat prezenţa la Minsk şi în ultimele interviuri acordate presei şi-au reafirmat dorinţa de independenţă faţă de Ucraina.

Ce vor actorii implicați în tratativele de pace

Ucraina: Cere reinstaurarea autorităţii guvernamentale asupra zonelor controlate de separatişti, fiind dispusă să acorde un anumit grad de autonomie regiunilor Doneţk şi Lugansk. Vrea dezarmarea rebelilor, retragerea trupelor ruse, redobândirea controlului asupra graniţelor, este de acord pentru un schimb complet de prizonieri.

Rebelii pro-ruşi: Separarea faţă de Ucraina şi recunoaştere pentru "Republicile Populare Doneţk şi Lugansk". Menţinerea înarmării trupelor, aministie pentru liderii separatişti.

Rusia: Garantarea unor serii de drepturi pentru cetăţenii filoruşi din estul Ucrainei, autonomie completă pentru Doneţk şi Lugansk, nu neapărat independenţă - este suficient un sistem federal, păstrarea peninsulei Crimeea, retragerea armatei ucrainene din zona de conflict.

Statele Unite şi cele europene: Refacerea integrităţii teritoriale a Ucrainei, încetarea intervenţiei ruse în estul Ucrainei, retragerea trupelor ruse şi a armamentului greu, democraţie pentru zonele Doneţk şi Lugansk.

Bilanţul conflictului din Ucraina:

- 5.486 morţi (inclusiv victimele zborului MH 17)
- 12.972 răniţi
- 5.2 milioane de persoane prinse în zona de conflict
- 978.482 de refugiaţi, dintre care 119.832 copii
- Pagube materiale de ordinul miliardelor de euro