Motivul pentru care, într-o Europă tot mai separatistă, proiectul de autonomie a regiunii din centrul României locuite în majoritate de maghiari are şanse mici de reuşită îl reprezintă subdezvoltarea economică, scrie Capital.

Spre exemplu, în Spania, produsul intern brut pe cap de locuitor (după paritatea puterii de cumpărare - PPS) era în 2011 (de când datează ultimele date regionale disponibile) de 24.200 de euro (respectiv 96% din media Uniunii Europene), iar în cele două regiuni separatiste PIB-ul per capita PPS era de 28.400 de euro (113% din media UE) în Catalonia şi de 32.500 de euro (130% din media UE) în Ţara Bascilor, în timp ce regiunea flamandă a Belgiei înregistra, în acelaşi an, un PIB pe cap de locuitor de 30.100 de euro (120% din media UE), mult peste cei 22.000 de euro din regiunea valonă (unde se atinge numai 88% din media europeană). O situaţie similară se înregistrează şi în Italia, unde regiunile autonome pe criterii etnice Valle d’Aosta, Bolzano sau Trento au produse interne brute per capita cuprinse între 122% şi 147% din media UE, mult peste PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul Italiei (doar 102% din media UE), sau în Finlanda, unde regiunea autonomă suedeză Aland are un PIB mult superior celui naţional.

România face parte de câțiva dintre țările care se confruntă cu tendințe separatiste, Ţinutul Secuiesc, respectiv cea mai mare parte a judeţelor Harghita şi Covasna plus o parte din sud-estul judeţului Mureş, zone locuite în mare majoritate de maghiari, fiind prezentat tot mai des de liderii comunităţii ungare ca având dreptul la o autonomie sporită în cadrul statului român, iar după drapele arborate pe instituţii publice, marşuri şi un referendum neoficial, preşedintele UDMR Kelemen Hunor a anunţat recent că a fost elaborat un proiect al autonomiei regiunii secuieşti.

„Proiectul autonomiei este gata. Avem discuţii în interior, în continuare, şi în momentul în care le vom finaliza, îl vom şi prezenta. Urmează o dezbatere publică largă şi profundă. Nici acest proiect, nici altele similare nu au nicio şansă să fie adoptate fără o nouă Constituţie“, a spus liderul UDMR.

Dar  în calea autonomiei Ţinutului Secuiesc nu stă Constituţia actuală, care nu permite autonomia pe criterii etnice, ci marea problemă o reprezintă performanţele economice slabe ale regiunii deoarece, spre deosebire de marea majoritate a regiunilor autonome din UE, judeţele Harghita şi Covasna sunt dependente de bugetul central pentru funcţionarea aparatului public (adică primesc de la Bucureşti mai mult decât virează sub forme de impozite şi taxe), iar la majoritatea indicatorilor economici se situează sub media naţională. Dacă în 2011 PIB-ul per capita a fost de 6.500 de euro la nivel naţional, în Harghita şi Covasna acesta a fost de circa 4.800 de euro, din exporturile totale ale României în 2013 (circa 50 de miliarde de euro), Harghita şi Covasna au fost responsabile pentru puţin peste un procent (respectiv aproximativ 600 de milioane de euro), deoarece între 1991 şi 2013 investiţiile străine în cele două judeţe au totalizat 200 de milioane de euro (respectiv circa 0,5% din totalul investiţiilor străine în România în această perioadă) și nici rata şomajului nu putea să fie mică. La sfârşitul lui iulie, aceasta era de 5,4% în Harghita şi 6,6% în Covasna, faţă de 5,1% la nivel naţional. Nici măcar domeniul turistic nu excelează în realitate, în 2013, numărul de sosiri în unităţile de cazare din Harghita a fost de 113.000, iar în Covasna de 83.000, adică în jur de 2,5% din cele 7,9 milioane de sosiri înregistrate la nivel naţional. Având în vedere că populaţia celor două judeţe (puţin peste 500.000 de locuitori) reprezintă cam 2,5% din cea a ţării, dar şi că există numeroase judeţe (cum ar fi cele din Bărăgan) cu potenţial turistic aproape zero, rezultă că şi la acest capitol rezultatele Ţinutului Secuiesc sunt sub media naţională, iar performanţele slabe ale economiei locale au consecinţe şi în ceea ce priveşte nivelul de trai – dacă pe plan naţional salariul mediu net a fost în luna mai 2014 de circa 1.460 de lei, în Covasna el a fost de 1.195 de lei, iar în Harghita de doar 1.081 de lei, pensia medie fiind şi ea sub media naţională în cele două judeţe (circa 805 lei, faţă de 845 de lei pe ţară).

Spre deosebire de regiuni precum Scoția și Corsica, Ținutul Secuiesc nu este destul de dezvoltat economic și de bogat în resurse naturale, astfel că autonomia rămâne doar un vis.