În Borsec, primarul şi comunitatea se luptă pentru a readuce pe harta Europei staţiunea balneo-climaterică. Dezamăgirea primarului este lipsa de finanţare pentru Centrul terapeutic din Borsec, o investiţie susţinută iniţial de guvern. Proprietarul vechii baze de tratament a cerut o sumă foarte mare pentru ea, aşa încât primăria a început să facă o construcţie nouă, cu materiale cât mai naturale.Un complex cu locuri de tratament, de relaxare şi înfrumuseţare cu o capacitate de 700 de oameni pe zi, arată Cristian Leonte în emisiunea "România, te iubesc" de la Pro TV.

[p] NU hrani cancerul! Alimentatia este aliatul tau - Cărţile pe care le cauţi

„Anul ăsta mai punem geamurile şi uşile şi s-au terminat finanţările”, spune însă primarul. Edilul a găsit şi soluţia financiară: împreună cu cei de la Consiliul Judeţean Harghita, să împrumute banii necesari. Doar că s-au izbit de o problemă juridică: Borsecul a fost scos de pe harta staţiunilor de importanţă naţională şi, pentru a reveni, e nevoie de o Hotărâre de Guvern.

Autoritatea Naţională de Turism este condusă de câteva luni de Simona Allice Man, preşedinta Partidului Poporului Dan Diaconescu. Ea spune că „turismul de sănătate ar trebui să fie unul din punctele forte pe care România le-ar putea prezenta din punct de vedere turistic.”

Dar când vine vorba despre practică, lucrurile se schimbă. „Borsec este un proiect 40% reabilitat. Din păcate, de la bugetul de stat nu au mai fost bani să se continue acest proiect”.

Locuitorii din Borsec nu aşteaptă mila guvernanţilor. Vor să facă ei înşişi după puterile şi priceperea lor, dar măcar să nu le fie puse beţe în roate. De câteva săptămâni, au început o campanie de strângere de semnături pentru reintroducerea localităţii pe harta staţiunilor de interes naţional. Tinerii merg din casă în casă, prezintă proiectul centrului balnear şi adună semnături. De curând au lansat şi o petiţie online.

În centrul şi estul Europei, alte ţări au reuşit să realizeaze adevărate bijuterii balneare. Au profitat de resurse şi de istorie şi au investit masiv. În Cehia, Karlovy Vary are aceeaşi vechime ca staţiunea Borsec, dar statul a reabilitat aici totul pe bani publici, apoi a scos la licitaţie hotelurile, vilele şi bazele de tratament - cu obligaţia de a păstra caracterul de turism timp de 25 de ani:„60 la sută din Karlovy Vary e deţinut de ruşi, dar asta nu înseamnă că s-a transformat într-o distilerie de vodka”, spune Radu Lazaroiu, de la Borsec.

Staţiunea imperială, furată bucată cu bucată

Vâlcele sau Elopatak este cea mai veche staţiune balneară din Transilvania. A fost atestată în primele studii despre apele minerale. Încă din 1773 era renumită pentru puterile sale vindecătoare. În 1885, într-un studiu de făcut de profesori vienezi, apa de Vâlcele era comparată cu mărci mari de ape din acea perioadă: St. Moritz, Spaa, Scwalbach erau declarate inferioare apei de Vâlcele din Covasna.

Şi acum apa de Vâlcele se îmbuteliază: Silviu Manole conduce o mică afacere de familie ce reuşeşte să păstreze tradiţia locală a apelor minerale. Este singura apă minerală medicinală recunoscută, este îmbuteliată manual în cantităţi limitate.

”Îmbuteliem manual, în felul acesta se păstrează influenţele benefice ale apei, structurarea moleculară. Ferim apa de influenţele electromagnetice generate de pompe, motoare, pt că asta ar duce la deprecierea apei”.

Vâlcele a fost timp de sute de ani o staţiune celebră, iar tratamentele curative de aici erau foarte apreciate. Privatizarea staţiunii după ’90, lipsa de interes şi prostia au împins Vâlcele într-o stare de degradare greu de imaginat. Toate vilele s-au dărâmat şi din staţiunea imperială n-a mai rămas nimic. Turiştii nu au nici măcar unde să stea. Izvorul din centrul localităţii astâmpără setea celor care vin să-şi umple bidoanele din toată zona, de la zeci de kilometri. Calitatea apei este cunoscută şi mai ales…testată de oameni, care spun că i-a scăpat de multe probleme de sănătate.

Apa care a vindecat un rege

La Vâlcele s-au găsit urmele unei colonii romane. Legenda spune că o parte din urmaşii lui Decebal s-au refugiat pe aceste meleaguri şi romanii, căutând comorile dacilor, au săpat şi au dat peste apele minerale. Aşa s-a făcut prima staţiune aici, Castrum Aquam vivarum. Şi ridicarea bisericii ortodoxe din localitate este legată de apele minerale. La mijlocul secolului al XIX-lea, regele sârbilor din acea vreme a fost vindecat aici de o boală de stomac care-l chinuia.

În ultimele săptămâni, cei de la la Ministerul Economiei par a fi găsit soluţia pentru o valorificare a rezervei naţionale de ape minerale: se vehiculează privatizarea Societăţii Naţionale de Ape Minerale. Nici măcar producătorii nu sunt de acord, fiindcă ar însemna să ajungă tot la mâna unui privat. Iar actualul şef al SNAM afirmă că „statul ar trebui să ţină monopolul pe singura sursă minerală care a rămas în România nevândută. Dacă şi apa se vinde în România, înseamnă că ne desfiinţăm ca naţie".