În 2004 a avut loc în România cea mai răsunătoare privatizare de după 1989. Gigantul Petrom a fost cedat austriecilor de la OMV pentru o sumă ridicolă, împreună cu tot cu resursa energetică naţională deţinută de acesta. Ca fapt divers, la data privatizării, OMV avea 5000 de angajaţi iar Petrom aproape 60.000. Pentru a face rost de bani, austriecii s-au împrumutat! Anul trecut profitul declarat al Petrom a fost de 1 miliard de euro.

[P] O istorie sincera a poporului român - comanda online

În 2004 statul român a acordat facilităţi OMV, cum ar fi cazul redevenţelor, luându-şi angajamentul de a nu le mări timp de 10 ani! Decembrie 2014 era data la care România TREBUIA să negocieze redevenţele din petrol şi gaze, dar şi din alte domenii. Prin OG 102/2013, noile redevenţe pentru resurse minerale se majorează cu 25%, cu o singură excepţie: gaze şi petrol! În Ordonanță se mai face referire la o excepție, respectiv redevenţele la metale nobile (aur, argint, platină) care cresc cu 50%.

Redevenţele din gaze şi petrol reprezintă 85% din din totalul redevențelor colectate anual de către România. Principalele companii din sectorul petrolului și gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) și Romgaz Mediaş.

CITEŞTE ŞI: FOTO Austriecii vor să facă legea în România. Cum i se cere Parlamentului să apere interesul companiilor STRĂINE în detrimentul cetăţenilor români

Chiar şi blamatele FMI şi UE au spus că aceste redevenţe trebuie mărite. Guvernul condus de către Victor Ponta a amânat însă această majorare. Interesant este că Mnistrul Energiei era în acea perioadă Răzvan Nicolescu, ajuns în postura asta din poziția de director de Afaceri Publice al OMV. La câteva săptămâni după decizia de amânare, Nicolaescu este "debarcat" din Guvern şi ajunge la Deloitte. Imediat, firma de audit publică un raport din care rezultă că România nu ar trebui să crească redevențele la petrol și gaze, că sunt bune așa cum sunt acum, scrie revista Kamikaze.

Răzvan Nicolaescu

În prezent, Petrom plăteşte redevenţe cuprinse între 3,5 % şi 13,5 % din valoarea producţiei fiecărui zăcământ, în funcţie de puterea sa. Sistemul se aplică atât pentru producţia de ţiţei, cât şi pentru producţia de gaze naturale.

CITEŞTE ŞI: Austriacul care ne lasă de zece ani fără păduri

Iată ce redevenţe percep alte ţări:

• Italia: 7%, la care se aplică o taxă suplimentară de 3%


• Turcia: 12,5%


• Germania: 10%


• Ungaria: între 12% şi 30%


• Franţa: până la 30%

România a pierdut în 2014 şi 600 de milioane de dolari, după ce guvernul a renunţat la datoria kazacilor de la KazMunaiGaz către statul român.

CITEŞTE ŞI: Acuzat că a expropriat abuziv țăranii și a mituit magistrații pentru a scăpa de procese, un austriac a ACUMULAT 21.000 de hectare de pământ și o avere imensă în România

Interesele austriecilor în România sunt uriaşe. Un exemplu este piaţa asigurărilor, unde afacerile companiilor sunt apărate în România chiar de statul austriac, prin cereri adresate Parlamentului prin care i se cere să nu voteze aumite legi!

Pădurile, terenurile agricole sau băncile sunt alte domenii strategice pentru Austria în România.