Doi părinţi au dorit să-i cumpere copilului de 7 ani un animal de companie. Au ales pentru asta un magazin aflat în complexul Mall Băneasa. Dintr-o cuşcă în care stăteau înghesuite trei pisici, au ales una de rasă comună, însă la casă au avut parte de o surpriză: pentru a adopta un animal de companie, este nevoie să se achiziţioneze accesorii sau hrană în valoare de 300 de lei! Aceasta regulă nu era afişată în magazin, dar pentru a nu-l supăra pe copil au acceptat. Justificarea vânzătorului: "Ştiţi, am mai dat pisici la adopţie şi le-am găsit aruncate prin parcarea de la Mall".
După ce au fost asiguraţi că animalul este în regulă, familia a luat pisica şi a plecat spre casă, iar problemele abia acum au început. Iată ce relatează Dana si Răzvan Mateescu:
"La câteva ceasuri, am observat că pisica a început să facă spume la gură, spume care miroseau înfiorător a cadavru. Mâța era apatică, moale ca o cârpă, nu venea când o chemai, nu mânca, nu bea apă, și băloșea continuu. Am crezut că e ceva trecător și că, probabil, starea asta era din cauza schimbării de domiciliu, a stresului. N-a fost așa. A doua zi, ne-am dus din nou la My Favorite Pet Shop-Băneasa, unde ne-a întâmpinat doamna doctor veterina Mariana Mone. A luat pisica, s-a uitat la ea, i-a pus un termometru în popou și ne-a zis senină că „nu are nimic”. Ca să ne facă o demonstrație, a desfăcut, pe loc, o conservă de carne și i-a întins-o. Felina a lincăit de trei-patru ori, apoi s-a oprit. „Vedeți? N-are nimic! Trebuie să aveți răbdare până se acomodează…E greu pentru ea.”
Tradus? Pisica trebuia să se acomodeze cu o casă de oameni, după ce a stat chinuită atâtea luni într-o cușcă de câțiva zeci de centimetri pătrați. Apoi doamna doctor veterinar i-a injectat „niște B-uri”. Cel puțin așa ne-a spus.
Am plecat din nou acasă, cu gândul că lucrurile se vor îndrepta. În noaptea aceea, pisica a dormit împreună cu fiul nostru. Părea că și-a revenit. Părea! Următoarea zi, animalul, care stătuse vreo patru ore pe o blăniță de oaie, avea pieptul ud și mirosea îngrozitor. Nu puteai sta lângă ea. Andrei, copilul nostru, plângea. Cum să-l împaci? Ce să-i spui? Am sunat-o din nou pe doamna doctor veterinar Mone Mariana, care, de data aceasta, văzând că insistăm, s-a oferit plină de solicitudine să ne trimtă cu pisica „la niște analize”. Analize pe care urma să le plătim tot noi!
I-am explicat că, în condițiile astea, noi îi vom aducem pisica înapoi, dar și obiectele cumpărate de la My Favorite Pet Shop. Eram curioși ce va spune, pentru că pisicuța nu aveam de gând s-o returnăm.
N-a funcționat. Iritată, doamna veterinat ne-a propus altceva: să ne schimbe animalul, cu altul, care stătuse tot în acea cușcă, însă a exclus posibilitatea de a ne returna banii pe produsele cumpărate. Abia atunci am înțeles care era, de fapt, problema. Lor nu le păsa de viața animalului, pe care puteau să-l schimbe oricând ca pe o pereche de ștrampi, ci de obiectele, pe care reușiseră să le vândă, prin această metodă „inteligentă” și foarte legală.
În aceeași zi, ne-am dus la un cabinet veterinar adevărat și i-am făcut mai multe analize de sânge pisicuței bolnave. Concluzia? Deși nu mâncase aproape nimic de câteva zile, mâțulina avea glicemia crescută, o infecție foarte puternică în organism, de origine necunoscută, insuficiență hepatică și pancreatită. (vezi foto!) Asta, la un animal de nici 6 luni!
Așadar, ea era un pericol pentru animalele alături de care a stat până atunci, cu care intra în contact de acum încolo, dar și pentru oameni.
Am plătit la cabinetul veterinar, pentru analize, medicamente și injecții, în jur de 400 de lei, și urmează să mai achităm încă vreo 200 de lei pentru tratament și să mergem zilnic pentru injecții. Cu toate acestea, medicul de acolo ne-a spus că nu se știe dacă pisicuța va scăpa cu viață. În plus, îi mai trebuie și o dietă corespunzătoare diagnosticului. Trist, nu? Una peste alta, adopția unei pisici maidaneze ne-a costat în jur de 1000 de lei (10 milioane de lei vechi).
Ca să ne recuperăm măcar o parte din bani, ne-am întors la My Favorite Pet Shop cu obiectele, i-am arătat chitanțele și analizele doamnei doctor veterinar Mariana Mone, care, de data aceasta, a realizat că animalul este grav bolnav și l-a sunat pe patronul magazinului, ca să-l întrebe ce să facă. După lungi discuții și negocieri jenante („ne aduceți și pisica înapoi?”), reprezentanții magazinului au acceptat, într-un final, să ne returneze banii.
Din fericire, în urma primele reprize de tratament, starea pisicii s-a îmbunătățit vizibil. A început să mănânce puțin și nu mai face bale la bot. Deocamdată.
Rămâne însă gustul amar al acestei experiențe triste, revoltătoare, rămân drumurile, nervii acumulați, supărarea și lacrimile unui copil de șapte ani, care nu înțelege încă de ce oamenii sunt atât de răi, de avari și lipsiți de suflet…
Din puctul nostru de vedere, acestă întâmplare poate fi asociată unui act de cruzime, pe care cei de la My Favorite Pet Shop îl fac împotriva animalelor, dar reprezintă și o sfidare pentru clienții, care au neșansa să le calce pragul".
După ce au fost asiguraţi că animalul este în regulă, familia a luat pisica şi a plecat spre casă, iar problemele abia acum au început. Iată ce relatează Dana si Răzvan Mateescu:
"La câteva ceasuri, am observat că pisica a început să facă spume la gură, spume care miroseau înfiorător a cadavru. Mâța era apatică, moale ca o cârpă, nu venea când o chemai, nu mânca, nu bea apă, și băloșea continuu. Am crezut că e ceva trecător și că, probabil, starea asta era din cauza schimbării de domiciliu, a stresului. N-a fost așa. A doua zi, ne-am dus din nou la My Favorite Pet Shop-Băneasa, unde ne-a întâmpinat doamna doctor veterina Mariana Mone. A luat pisica, s-a uitat la ea, i-a pus un termometru în popou și ne-a zis senină că „nu are nimic”. Ca să ne facă o demonstrație, a desfăcut, pe loc, o conservă de carne și i-a întins-o. Felina a lincăit de trei-patru ori, apoi s-a oprit. „Vedeți? N-are nimic! Trebuie să aveți răbdare până se acomodează…E greu pentru ea.”
Tradus? Pisica trebuia să se acomodeze cu o casă de oameni, după ce a stat chinuită atâtea luni într-o cușcă de câțiva zeci de centimetri pătrați. Apoi doamna doctor veterinar i-a injectat „niște B-uri”. Cel puțin așa ne-a spus.
Am plecat din nou acasă, cu gândul că lucrurile se vor îndrepta. În noaptea aceea, pisica a dormit împreună cu fiul nostru. Părea că și-a revenit. Părea! Următoarea zi, animalul, care stătuse vreo patru ore pe o blăniță de oaie, avea pieptul ud și mirosea îngrozitor. Nu puteai sta lângă ea. Andrei, copilul nostru, plângea. Cum să-l împaci? Ce să-i spui? Am sunat-o din nou pe doamna doctor veterinar Mone Mariana, care, de data aceasta, văzând că insistăm, s-a oferit plină de solicitudine să ne trimtă cu pisica „la niște analize”. Analize pe care urma să le plătim tot noi!
I-am explicat că, în condițiile astea, noi îi vom aducem pisica înapoi, dar și obiectele cumpărate de la My Favorite Pet Shop. Eram curioși ce va spune, pentru că pisicuța nu aveam de gând s-o returnăm.
N-a funcționat. Iritată, doamna veterinat ne-a propus altceva: să ne schimbe animalul, cu altul, care stătuse tot în acea cușcă, însă a exclus posibilitatea de a ne returna banii pe produsele cumpărate. Abia atunci am înțeles care era, de fapt, problema. Lor nu le păsa de viața animalului, pe care puteau să-l schimbe oricând ca pe o pereche de ștrampi, ci de obiectele, pe care reușiseră să le vândă, prin această metodă „inteligentă” și foarte legală.
În aceeași zi, ne-am dus la un cabinet veterinar adevărat și i-am făcut mai multe analize de sânge pisicuței bolnave. Concluzia? Deși nu mâncase aproape nimic de câteva zile, mâțulina avea glicemia crescută, o infecție foarte puternică în organism, de origine necunoscută, insuficiență hepatică și pancreatită. (vezi foto!) Asta, la un animal de nici 6 luni!
Așadar, ea era un pericol pentru animalele alături de care a stat până atunci, cu care intra în contact de acum încolo, dar și pentru oameni.
Am plătit la cabinetul veterinar, pentru analize, medicamente și injecții, în jur de 400 de lei, și urmează să mai achităm încă vreo 200 de lei pentru tratament și să mergem zilnic pentru injecții. Cu toate acestea, medicul de acolo ne-a spus că nu se știe dacă pisicuța va scăpa cu viață. În plus, îi mai trebuie și o dietă corespunzătoare diagnosticului. Trist, nu? Una peste alta, adopția unei pisici maidaneze ne-a costat în jur de 1000 de lei (10 milioane de lei vechi).
Ca să ne recuperăm măcar o parte din bani, ne-am întors la My Favorite Pet Shop cu obiectele, i-am arătat chitanțele și analizele doamnei doctor veterinar Mariana Mone, care, de data aceasta, a realizat că animalul este grav bolnav și l-a sunat pe patronul magazinului, ca să-l întrebe ce să facă. După lungi discuții și negocieri jenante („ne aduceți și pisica înapoi?”), reprezentanții magazinului au acceptat, într-un final, să ne returneze banii.
Din fericire, în urma primele reprize de tratament, starea pisicii s-a îmbunătățit vizibil. A început să mănânce puțin și nu mai face bale la bot. Deocamdată.
Rămâne însă gustul amar al acestei experiențe triste, revoltătoare, rămân drumurile, nervii acumulați, supărarea și lacrimile unui copil de șapte ani, care nu înțelege încă de ce oamenii sunt atât de răi, de avari și lipsiți de suflet…
Din puctul nostru de vedere, acestă întâmplare poate fi asociată unui act de cruzime, pe care cei de la My Favorite Pet Shop îl fac împotriva animalelor, dar reprezintă și o sfidare pentru clienții, care au neșansa să le calce pragul".
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Nu vad ce legatura are acest articol cu stiri de tip "can can".
"Chiar esti sub impresia ca animalutele din magazine nu sunt si ele chinuite?" - nu exista afirmatia asta in comentariul la care faci referie (si nici nu reiese de undeva);
" Ce e cu aceste afirmatii infantile din partea ta ?" + "gandire puerila" + "gaseste-ti o abordare mai inteligenta" - reprezinta un mod direct de a jigni o persoana care si-a spus parerea intr-un mod cat se poate de normal (de ce o iei personal?)
intrebarile "de ce??" la care faci referire sunt retorice (ca vad ca nu te-ai prins)
"Poate oamenii s-au gandit ca pisicuta e mai sanatoasa daca o ia din pet-shop" - ASTA e gandire puerila (bazata pe idei preconcepute- insuflate de o societate bolnava)
"Cine esti tu sa judeci pana la urma?" :))) foarte amuzant! Am vazut ca mai jos te plangeai ca ti se sterg comment-uri - oare de ce? Pentru tine a-ti exprima parerea inseamna sa judeci pe cineva? (halal critica mai faci!)
"Daca vrei sa fii cu adevarat o persoana folositoare, bla bla bla" - daca te-ar interesa pe tine subiectul, ar fi trebuit deja sa stii de Camera cu Pisici (sau macar sa ai decenta de a cauta 2 minute pe net)! Doar dupa asta mi se pare normal sa comentezi (ei ajutand de ceva vreme o gramada de suflete sa isi gaseasca un camin)
"ofera un mic ajutor si un gand bun " - imi place ca esti foarte descriptiv! Pentru tine asta inseamna sa ajuti o pisica? un gand bun? :)) sa nu gandesti prea tare, ca o sa o deochi!
Felicitari, Camera cu Pisici, pentru tot ceea ce faceti! Urmaresc pagina cu mare drag si apreciez efortul depus (inclusiv pentru a face prezentarea pisicilor cat mai atractiva si personala)!
Dar, micule, asa e cand exista net... toti devenim critici! Sa inveti sa porti o discutie asertiva, belicosule!
Hai sa-ti explic mai bine si mai detaliat :
1. Prima afirmatia cu chiar esti sub impresia ca animalutele din magazine nu sunt si ele chinuite face referire la modul de abordare a subiectului in care intervine ideea " de ce sa dam bani pe animalute ". Majoritatea asociatilor si a centrelor de adoptii animalelor daca ai fi informat, o sa vezi ca se gasesc pui de pisici maidaneze dintre care cam 50% au fost maltrate sau in conditii foarte proaste si apoi ingrijite. Pe fiecare pagina de socializare apare povestea animalului chinuit in schimb atunci cand apare o poveste a unei pisici chinuite in pet-shop, toata lumea blameaza omul ca nu a adoptat o pisica sanatoasa de la un centru si ca a cumparat de la pet-shop. Asta este o discriminare evidenta fata de animalutele din pet-shop asa ca gandirea mea a fost mult mai adanca decat perceptia ta, iar modul tau de a da argument la afirmatia mea ma amuza mai mult.
2. Cand am zis ca oamenii s-au gandit ca o ia mai sanatoasa m-am gandit strict la faptul ca oamenii nu au fost informatii deloc. Nu e o gandire deloc puerila fiindca afirmatia se bazeaza pe faptul ca oamenii sunt dezinformati. Hai sa luam acest cuplu care probabil amandoi au slujbe si un copil la mijloc. Nu presupun ca ar fi primul lor animal de companie fiindca nu cunosc dar in loc sa se uite pe toate retelele de socializare , fac mancare copilului si petrec timpul cu copilul sau cu ei insusi ca un cuplu sau poate au alte probleme. Sa ai un copil, iti ocupa majoritatea timpului si atunci poate ca nu s-au informat bine. Era mai usor sa se duca la pet-shop-ul de langa si care e aproape de ei decat sa stea sa caute zile intregi pe internet. In acelasi timp, poate au facut asta si asociatiile erau prea departe si nu aveau timp sa faca un drum lung ca sa ia o pisica de acolo. Toate astea duc la ideea ca a lua o pisica din acel pet-shop este o solutie mai optima pentru ei care le-ar lua mai putin timp. Faptul ca au avut un soc sa vada ca pisicuta era bolnava denota exact gadirea ca se asteptau ca pisicuta aceea sa fie sanatoasa . Apropo socul nu trebuie sa-l regasesti neaparat in scrisul lor ci de cat de revoltati sunt de toata intamplarea aceasta si din cuvintele " imi lasa un gust amar" fiindca se vede clar ca aveau alte asteptari de la magazin.
3. Gandirea infantila de care l-am acuzat pe Domnul care a scris sub numele Camera cu Pisici vine strict de la afirmatiile " Obsesia cu bani si animale de rasa. E un fel de rasism. De ce?? De ce sa dai bani pe un animal cand il poti lua gratis de pe Facebook. De ce sa dai bani pe un animal doar pentru ca e persan, sau ca are blana deosebita (va faceti haina din ea sau ce?)?? " .
Prima jignire evidenta pentru oricine " E un fel de rasism". A doua jignire " Obsesia cu bani si animale de rasa" care practic nici macar nu are un semn de intrebare la sfarsit sa fie mai maleabila si practic o intrebare ci pur si simplu o jignire. A treia jignire " Va faceti haina din ea sau ce?" cred ca este destul de clara parerea care este in esenta jignitoare si exprimata exact ca o insulta asupra acestui cuplu care pur si simplu si-au povestit o experienta trista din care probabil au invatat sa aiba mai multa grija cand o sa-si ia o alta pisicuta. In fine, sa zici acest lucru cu blanita este o gandire destul de infantila care se baga la extremitatea de cruzime presupusa a cuplului. Da, e greu subintelesurile dintr-o afirmatie, din cate vad eu.
4.De ce te iei de comentarile de mai jos in care am recunoscut ca a fost o eroare de la browser? Alo, discutia este despre pisici iar reactia mea a fost una normala omului caruia i s-ar fi sters comntarile. Dreptul la opinie, draga mea.
5. Cum altfel puteai sa ajuti pisica din acest caz de mai sus? Explica-mi si zi-mi tu ca te-ai fi dus cu bani, analize si cei mai buni medici veterinari ca sa ajuti o pisica deja ajutata de oamenii care au grija de ea.
6. Stiu cine este Camera cu Pisici, iar faptul ca te-ai luat de mine sa ma critici intr-un mod amuzant inseamna ca ai pierdut esenta discutiei. Nu m-am luat de ce au facut ei si ce fac in general ci strict de comentariul lor care mi s-a parut deplasat, mai ales pentru o asociatie care ajuta pisicile si totusi face o discriminare atat de mare fata de pisicile din pet-shop. Una e sa directionezi omul catre asociatia ta ca ar fi o alegere mai buna pe viitor, iar alta este sa-l faci sa se simta vinovat pentru ca a luat din magazin pisicuta care i-a placut. Poate e greu de inteles asta si faptul ca modul lor de exprimare nu a fost cel mai potrivit.
7. Felicitari ca ai sarit in apararea lor dar pacat ca nu sti sa-ti argumentezi cuvintele. In ironia ta si incercarea ta de a parea mai destept cu "marele critic" sau modul in care te-ai exprimat + "belicosule" nu mi-ai aratat decat ca privesti lucrurile cu o superficialitate mare si dintr-un punct de vedere foarte subiectiv. Bravo :)
Ca si cum n-ar fi destul ce au patimit, prin aceasta experienta.
Voi tine seama de actiunile celor de la My Favorite Pet Shop-Băneasa si le voi recomanda cunostinelor sa se fereasca.