Directorul general al Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor România (RADEF), Marius Iuraşcu, acuză Ministerul Culturii de faptul că este ”principalul dușman” al acestei regii, precum și ”principalul vinovat” pentru starea cinematografelor din România.

Ne aflăm într-o iminentă descentralizare, dezmembrare, dezorganizare, desfiinţare. RomâniaFilm reprezintă filmul românesc şi prin proiectul de lege privind descentralizarea ne trezim în situaţia în care tot ce înseamnă cinematografele din România se doreşte a fi transferat către consiliile locale, către primăriile din ţară.

Declar public, că principalul vinovat pentru tot ce înseamnă situaţia cinematografelor din România este Ministerul Culturii pentru că în decursul anilor niciodată nu a găsit soluţiile pentru necesare pt a sprijini RomâniaFilm. Istoria arată că Ministerul Culturii a fost un duşman pe faţă al RF încercând să găsească mereu soluţii pentru a desfiinţa această regie şi pentru a împrăştia sălile de cinematograf potentaţilor locali. Vorbesc de legea descentralizării per global.

În noua lege a descentralizării nu spune nimeni nimic despre protecţie socială. Mai mult, conform proiectului de lege, cinematografele urmează să treacă în proprietatea privată a consiliilor locale, deci care poate fi ulterior vândută.

Filmul românesc a devenit unul dintre primele trei branduri de ţară datorită premiilor câştigate la festivalurile internaţionale. Toţi salariaţii cotizează la Fondul cinematografic, se strâng cam 4-6 milioane de euro pe an, iar prin concurs, organizat de Centrul Cinematografic, ajung la filmul românesc. Din acest fond cinematografic, conform proiectului de lege, baronii locali, vor primi 50%.

Pe noi ne obligă să dăm sălile la primării, dar banii din fondul cinematografic ajung la consiliile judeţene, ceea ce cred că este o aberaţie. Astfel, primarii nu vor putea avea bani pentru a gestiona sălile, iar filmul românesc nu va mai avea unde să fie difuzat.

Marius Iurașcu a afirmat că, în acest an, filmele românești au vândut doar 30.000 de bilete, și din cauza biletelor scumpe din mall-uri, unde biletele costă peste 30 de lei, în timp ce, în cinematografele RomâniaFilm, tichetele de intrare sunt vândute cu prețuri între 5-10 lei.

RomâniaFilm a primit, de la începutul anului 2013, 30.000 de vizitatori în sălile sale pentru a viziona film românesc. În mall-uri, preţul biletelor este prea mare, iar filmul românesc nu este rentabil acelor operatori, deci nu se difuzează. Vreau accesul liber la cultură pentru orice cetăţean al ţării, indiferent de localitatea în care trăieşte şi de veniturile pe care le are.

În anul 1990, în România, funcţionau 874 de cinematografe, în noiembrie 2002, la momentul intrării în vigoare a Legii cinematografiei, nr. 630, mai erau 122 de săli și grădini de spectacol în proprietatea statului. În prezent, în România mai sunt 33 de săli de cinematograf, exceptându-le pe cele din mall-uri, iar dintre acestea, numai 27 funcţionale. În Bucureşti mai funcţionează, în prezent, cinci cinematografe, față de cele 16, în noiembrie 2002.

În răspuns, vicepremierul Liviu Dragnea susține că Executivul a luat măsura trecerii cinematografelor în subordinea autorităților locale, întrucât clădirile respective se află într-o stare de degradare avansată.

Oameni buni, noi vorbim despre nişte imobile care stau să cadă, nişte imobile care nu mai sunt funcţionale, nişte imobile în care nu se mai vorbeşte de film de ani şi ani de zile. (...) Cum adică se distruge industria cinematografică în condiţiile în care în actuala administrare centrală aceste clădiri au căzut, s-au distrus, cu excepţia celor care în anii trecuţi au fost date, cele care lucrau foarte bine. Şi atunci nu a mai ţipat nimeni din minister sau din alte ONG-uri, care acum freamătă foarte mult.

Discutăm de monumentele de categoria B, care sunt aproape 25 de mii, între care inclusiv nişte grajduri. Grajduri, care au fost grajduri vechi şi acum mai sunt doar pereţi, nişte mormane de cărămizi care sunt monumente istorice. Dacă cine are acel grajd vrea să dezvolte ceva acolo nu are nicio şansă, pentru că nu primeşte aprobare sau primeşte aprobare într-un anume fel.

Dacă îşi schimbă doar tutela administrativă nu respectă legea în continuare? Ba da, numai că dorinţa e aici să primească lumină de la Bucureşti. Nu, ei trebuie să primească lumină de la cei care trăiesc acolo în comunitate prin reprezentanţii lor şi, dacă greşesc, comunitatea să ceară alesului local pe care l-a votat să ia măsuri la o instituţie care nu-i furnizează un serviciu cum se cuvine.