Coaliția Stop TTIP( Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții), formată din peste 300 de organizații ale societății civile din întreaga Europă, a deschis ieri, 10 noiembrie o acțiune juridică la Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg împotriva Comisiei Europene, se arată într-un comunicat de presă primit la redacţie.

Mall online:Livrare gratuita in 24 de ore!

Procesul contestă decizia Comisiei de a bloca Inițiativa cetățenească europeană ce dorea stoparea negocierilor pentru Acordul comercial UE-SUA, cunoscut sub numele TTIP și a unui acord similar cu Canada (CETA).
Aproximativ 100 de persoane au participat la o demonstrație în fața Curții Europene de Justiție împotriva ambelor acorduri comerciale și a respingrii ECI de către Comisie.

În cazul în care Inițiativa Cetățenească Europeană ar fi fost un succes Comisia ar fi fost obligată să revizuiască politica privind acordurile de liber schimb și să organizeze o audiere în Parlamentul European.

Michael Efler, reprezentant al comitetului cetățenesc care a depus inițiativa, a declarat: ”Noi nu contestăm doar de dragul acestei inițiative, ci și pentru viitoarele inițiative cetățenești europene. Când vine vorba de negocierea tratatelor internaționale, Comisia Europeană dorește să excludă cetățenii. În timp ce acestea sunt în curs de negociere, oamenilor li se spune să nu intervină, iar când contractele finale sunt puse pe masă, e prea târziu. Prin poziția juridică a Comisiei efectiv se previne inițierea unor viitoare ECI care să vizeze acordurile internaționale.”

În ciuda respingerii de către Comisie a Inițiativei Cetățenești Europeane ”Stop TTIP”, grupurile de susținere și sindicatele au lansat o petiție independentă prin care solicită Comisiei să renunțe la acordurile comerciale menționate. Aceasta a adunat până acum peste 850.000 de semnături în doar o lună și 3 zile. Până în prezent, Comisia a refuzat o audiere continuând negocierile în secret.

Coaliția europeană STOP TTIP are în componență mai multe organizații neguvernamentale românești printre care TERRA Mileniul III, Salvați Roșia Montană, Active Watch, Grupul de Intervenție Civică, Miliția Spirituală, Mining Watch, România Fără Ei și România Vie.

Ce este TTIP

Conform definiţiilor oficiale, publicate pe siteurile Comisiei Europene, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții („TTIP”)  este un acord comercial în curs de negociere între Uniunea Europeană și Statele Unite. Prevederile acestui acord au ca scop ‘’înlăturarea barierelor din calea comerțului (tarife vamale, reglementări inutile, restricții privind investițiile etc.) într-o gamă largă de sectoare economice, pentru a facilita cumpărarea și vânzarea de mărfuri și servicii între UE și SUA.”

Aşadar, scopul principal al TTIP, după cum recunosc chiar autorii negocierilor, este de a elimina anumite “bariere” de reglementare care limitează profiturile corporațiilor transnaționale de pe ambele părţi ale Atlanticului. Aceste “reglementări inutile”, sunt de fapt standardele sociale și reglementările de mediu care reușesc (incă) să protejeze cetățenii europeni de abuzuri ale corporațiilor sau de  substanțe nocive in alimentație sau mediu înconjrător. Bariere pot fi drepturile din domeniul muncii, normele de siguranță alimentară (inclusiv restricțiile ce privesc OMG-urile), condiţiile de utilizarea substanțelor chimice toxice și legile privind protecția datelor personale

Deși se negociază în secret, au apărut pe diverse canale frânturi din acest acord  și analize ale specialiştilor care confirmă temerea că TTIP va aduce mai multe dezavantaje, printre care:

• 
  

  O legislaţie paralelă, doar pentru corporaţii

  
  

Prin mecanismul cunoscut sub numele de “soluționarea litigiilor între investitori și stat” (ISDS), inclus în acest tratat, companiile au dreptul de a acţiona în instanțe comerciale guvernele care iau decizii ce reduc profiturile companiilor.

• 
  

   Alimente injectate sau organisme modificate genetic

  
  

Prin conceptul de “corență de reglementare” standardele de calitate ale produselor alimentare, ale produselor cosmetice şi produselor medicale pot fi coborâte la același nivel cu cel al standardelor americane, care de cele mai multe ori sunt foarte joase și care nu respectă principiul precauției.

• 
  

   Cianură şi gaze de şist

  
  

TTIP deschide calea către importarea de procedee industriale dăunătoare pentru mediu cum sunt fracturarea hidraulică şi mineritul cu cianură.

• 
  

   Drepturi de muncă, restrânse

  
  

TTIP ar putea duce la coborârea oricăror standarde de muncă identificate ca “bariere” în calea comerțului, cum ar fi contractele colective de muncă, care ar putea fi invocate ca reprezentând restricții cu privire la modelul de afaceri al companiilor.

• 
  

   Privatizarea serviciilor publice şi a bunurilor culturale

  
  

TTIP îşi propune să creeze noi piețe prin deschiderea serviciilor publice și a contractelor de achiziții publice către corporații transnaționale, fapt ce amenință să introducă un nou val de privatizări în sectoare-cheie, cum ar fi sănătatea și educația.