Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii al Academiei Române a publicat o anchetă sociologică referitoare la opinia publică asupra politicilor sociale din România, iar, printre cele mai interesante concluzii s-au reliefat faptul că aproape 85% dintre români cred că statul creează mai multe probleme decât rezolvă, 77,4% cred că statul este cel mai prost administrator, între 70%-90% sunt convinși că autorităţile cheltuiesc prea puţin în domenii precum sănătatea, sistemul de pensii, învăţământul, ori asigurările pentru şomaj, dar 52,8% sunt de părere că statul ar trebui să cheltuiască mai puţin cu ajutoarele sociale.

De asemenea, între 78-90% dintre respondenți sunt de acord total sau de acord că în opinia publică românească există o susţinere puternică pentru politici sociale care să asigure locuri de muncă, un nivel de trai decent pentru şomeri şi un venit minim garantat pentru cei nevoiaşi, precum şi reducerea inegalităţilor economice.

Marea majoritate a românilor opinează că sistemele de asigurări sociale ar trebui să țină în întregime de sistemul public: 62% în cazul asigurărilor pentru şomaj, 57% pentru sistemul de pensii şi 55% pentru sistemul de sănătate, iar alte segmente de populație susţin un sistem mixt de asigurări sociale, în principal public, secundar privat (între 18-23%) sau în principal privat, secundar public (11-12%). Există şi un curent minoritar de opinie (8-9%) favorabil privatizării integrale a sistemelor de asigurări sociale.

Pe de altă parte, numeroși români sunt de părere că statul cheltuieşte prea puţin cu sănătatea (89%), sistemul de pensii (83%), sistemul de învăţământ (83%), construcţia de locuinţe (82,5%), asistenţa socială (75%) şi asigurările pentru şomaj (69,5%), iar 89% dintre români cred că statul cheltuieşte prea puţin pentru spitale, categorie urmată de programele de prevenţie a bolilor (87%), medicamentele compensate (87%) şi de programele de vaccinare a populaţiei (76%).

În ceea ce privește problema salariilor medicilor şi personalului medical, 72% dintre cetăţeni cred că statul cheltuieşte prea puţin, 18% cam cât trebuie şi 9,5% prea mult. În privinţa medicilor de familie, 61% dintre români cred că statul cheltuieşte prea puţin, 25% cam cât trebuie şi 13% prea mult.

Dintre componentele sistemului de învăţământ, cei mai mulţi dintre români cred că statul cheltuieşte prea puţin cu creşele şi grădiniţele (77-78%), iar circa 20% consideră că se cheltuieşte cât trebuie. În privinţa şcolilor generale şi liceelor, 76,5% dintre cetăţeni cred că statul cheltuieşte prea puţin, iar 21% cam cât trebuie.

Pentru salariile profesorilor, aproape 76% dintre români cred că se cheltuieşte prea puţin, aproximativ 18% cam cât trebuie şi circa 7% prea mult. În ce priveşte suportul pentru cheltuielile aferente universităţilor şi facultăţilor de stat, 66% dintre cetăţeni cred că se cheltuieşte prea puţin, 28% cam cât trebuie şi 5,5% prea mult.

Gradul de universalitate al politicilor publice influenţează amplitudinea suportului social pentru cheltuielile sociale. Astfel, de pildă, sănătatea sau politicile de suport pentru copil au o susţinere mai largă decât politicile adresate unor grupuri particulare, cum ar fi studenţii sau beneficiarii de ajutoare sociale (venit minim garantat). Cu cât o măsură de politică socială ţinteşte segmente mai restrânse sau marginale ale societăţii, cu atât suportul social pentru respectiva măsură este mai scăzut.

Oamenii par mai degrabă tentaţi să se comporte ca şi cum ar avea două sisteme diferite de referinţă în judecăţile lor şi nu ar pune în legătură politica fiscală cu resursele alocate politicilor sociale. Există, în plus, o discordanţă între aşteptările sociale şi felul în care s-au făcut politicile sociale sub diferite guvernări. Opiniile referitoare la rolul social al statului şi obiectivele pe care acesta ar trebui să le realizeze precum şi evaluarea critică a capacităţii administrative a statului sunt bine structurate în percepţia opiniei publice,

observă autorii studiului.

Datele provin dintr-o anchetă sociologică pe bază de chestionar realizată de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, pe un eşantion probabilist, multi-stadial, stratificat, cu un volum de 1.227 de subiecţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a României. Ca bază de eşantionare au fost utilizate listele electorale permanente.

Interviurile au fost realizate faţă în faţă, la domiciliul subiecţilor. Culegerea de date a avut loc în anul 2013. La un grad de încredere de 95%, marja de eroare la nivelul întregului eşantion este de +/- 2,8%.

Ancheta sociologică este o componentă a proiectului Activ - Incluziv - Eficient, derulat de un consorţiu format din ICCV, Asociaţia Catalactica, Holt România şi Agenţia de Dezvoltare Comunitară "Împreună", finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice.