Marți, 11 februarie, a fost Ziua Internațională a Siguranței pe Internet. Consorțiul Sigur.info, împreună cu ECDL ROMÂNIA au lansat, la București, Ghidul Școlar pentru utilizarea în siguranță a internetului, care a fost avizat de Ministerul Educației. Totodată, au fost anunțate concluziile cercetării Net Children Get Mobile.  Ghidul este conceput pentru profesorii care vor să facă o astfel de educație, în școli, cu elevii.

Ghidul Şcolar conţine atât informaţii teoretice cât şi aplicaţii practice pentru a promova utilizarea în siguranţă a Internetului de către elevi. Scopul ghidului este acela de a furniza resurse uşor de înţeles cadrelor didactice şi adulţilor care doresc să lucreze cu copiii şi tinerii pe tematica utilizării sigure și eficiente a Internetului. Aspectele teoretice sunt întărite de aplicaţii practice care nu necesită utilizarea calculatorului sau tehnologiilor avansate. Varianta online poate fi regăsită pe site-ul www.sigur.info.

Situația, în ceea ce privește interacțiunea copiilor cu vârste cuprinse între 8-9 și 15-16 ani, cu elementele tehnologice ale vremurilor, din câte reiese din raportul Net Children Get Mobile, pare a fi destul de îngrijorătoare, pentru părinți. Proiectul a fost implementat pentru a se investiga, prin metode cantitative și calitative, cum condițiile schimbătoare ale utilizării și accesului la internet aduc câteva noi riscuri, mai mari decât până acum, amenințând siguranța online a copiilor. La proiect au participat următoarele țări: Danemarca, Italia, România, Regatul Unit al Marii Britanii, Belgia, Irlanda și Portugalia.

Active News a extras, din raportul rezultat în urma intervievării grupelor de copii din toate țările enumerate, datele ce privesc în mod special copiii românilor. Astfel, aflăm următoarele:

Copiii români utilizează internetul acasă

Din rezultatele raportului Net Children Get Mobile,11% dintre copiii români folosesc Internetul la școală, pe când 74% îl folosesc acasă. Diferențele ce țin de gen sunt minore, fetele folosind doar cu puțin mai mult internetul la școală decât acasă.

Dintre copiii români care accesează internetul, zilnic, acasă, 60% navighează, mai probabil, în intimitatea propriului dormitor decât oriunde altundeva în casa în care locuiesc (40%).

Copiii români folosesc gadget-uri și internetul mai mult decât părinții lor

Astfel, 21% dintre copiii români dețin un smartphone iar 28% folosesc laptopul.Pentru a se conecta la internet,15 % dintre copii folosesc telefonul mobil și wifi, pe când 24 % dintre aceștia folosesc doar internetul pe mobil, iar 20 % doar wifi. Restul, de 41 % dețin un telefon fără internet.
Dintre toți copiii intervievați, românii reprezintă cel mai mare procent al celor care nu folosesc internetul pe telefon, pentru că aceștia îl folosesc mai mult acasă decât afară.

Rezultatele raportului indică faptul că 26% dintre copiii din România folosesc un smartphone, iar 10% utilizează o tabletă.

În medie, doar 18% dintre părinții copiilor intervievați posedă o tabletă sau un smartphone și 57% folosesc internetul. De aici, România rezultă a fi singura țară unde copiii îi „întrec”, cu mult, pe părinți. Majoritatea părinților care nu folosesc internetul deloc sau nu dețin o tabletă sau un smartphone este localizată în România.

De asemenea, la întrebarea „Știi mai multe despre internet decât părinții tăi?”, 85% dintre copiii românilor a răspuns DA, aspect firesc, în măsura în care doar 57% dintre părinți folosesc internetul.
La fel, când s-a pus aceeași întrebare despre smartphone, 92% dintre copii a răspuns DA, în măsura în care doar 18% dintre părinți folosește un asemenea aparat.

Spre deosebire de copiii danezi, de exemplu, care își sună, zilnic, părinții mai des decât prietenii, raportul prezentat de copiii români este cam egal, între 74% (părinți) și 74% (prieteni); în schimb nu utilizează atât de mult serviciul de MMS (32%).

Copiii români intră pe internet din ce în ce mai mult și sunt, în special, înnebuniți după Facebook

79% dintre copiii intervievați au un profil pe o rețea socială. Acest procent a crescut de la 46%, în anul 2010. Dintre aceștia, 100% au un cont pe rețeaua de socializare Facebook, în timp copiii din celelalte țări, au conturi și pe Twitter sau altele.

În ultimii 3 ani, numărul copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 12 ani care folosesc astfel de mijloace de socializare a crescut de la 29% la 65%, în 2013, iar numărul celor care au peste 100 de contacte în lista de prieteni a crescut dramatic, de la 8% la 66%.

Adolescenții români care acum au vârste cuprinse între 15 și 16 ani, aveau 9 sau 10 când au folosit prima dată internetul. În medie, fetele au început să utilizeze internetul mai târziu decât băieții.

În ceea ce privește modul de a răspunde cererilor de prietenie, copiii români, utilizatori în exclusivitate ai rețelei Facebook, tind să răspundă mai multor cereri, făcându-și cercuri mai largi de prieteni noi. 18% răspund, în general, tuturor cererilor de prietenie, 26% îi acceptă ca prieteni doar pe aceia cu care au prieteni în comun, 45% acceptă ca prieteni doar persoane pe care le cunosc, pe când 11 % îi acceptă doar pe aceia pe care îi cunosc foarte bine, ca prieteni.

Dintre acești copii, 57% au un profil public, ceea ce înseamnă că oricine ar putea să aibă acces, oricând, la datele lor personale. Chiar dacă, în medie, motivul este dorința de a-și face, cât mai ușor, prieteni noi, acest comportament poate fi destul de riscant și indică un grad scăzut de instruire, în această privință, din partea părinților și a profesorilor, care ar trebui să-i sfătuiască să nu își publice datele oricând și oriunde, din motive de prudență.
Raportul, care studiază și comportamentul lor de pe rețelele sociale, arată că 31% dintre copii vorbesc despre chestiuni private pe internet, 44% vorbesc despre alte lucruri, iar pentru 54% este mai ușor să fie ei înșiși pe internet.
Rezultatul obținut de la copiii români este mai mare decât al celorlalți, de diferite naționalități. „Mai mult de jumătate dintre copiii români găsesc că este mai ușor să fie ei înșiși pe internet.”

Cât de folositor e internetul pentru copii. Care sunt riscurile utilizării internetului de către aceștia?

Când a fost cazul să susțină afirmația: „Sunt multe lucruri folositoare pentru copii de vârsta mea, pe internet”, 8% dintre copiii români au zis NU e adevărat, 52% E adevărat, iar 40% e FOARTE adevărat, procentul din urmă scăzând, față de rezultatul anterior, cu 9 procente.

Întrebați dacă au perceput experiențe deranjante pe internet, procentul copiilor români care a răspuns cu DA, a crescut de la 21% la 27%.

Un fenomen răspândit pe internet este agresiunea verbală, sau „hărțuirea cibernetică”. 59% dintre copiii români au spus că nu au avut asemenea experiențe, însă 22% au mărturisit că s-a întâmplat să fie agresați și s-au supărat puțin; 8% nu s-au supărat deloc, iar 11% s-au supărat foarte tare. Rezultatul denotă clar că, în România, copiii au mari șanse să fie agresați pe internet, verbal sau vizual și pot ajunge să sufere din această cauză, părinții fiind incapabili să îi înțeleagă, deoarece ei, personal, nu au de ce să treacă prin așa ceva, pentru că nu folosesc internetul.

Totodată, 79% dintre copiii nu au recunoscut să fi primit mesaje cu conținut explicit sexual, însă 8% au primit și a zis că a fost deranjant, pentru 6% a fost foarte deranjant, iar pentru 7% nu a fost deranjant deloc.

De asemenea, întrebați dacă au văzut imagini cu conținut sexual, 69% a răspuns că nu a văzut așa ceva, însă 11% a zis că DA, și s-au supărat puțin, 10% s-au supărat foarte tare iar 10% nu s-au supărat deloc.

„Emisiunile și filmele sunt încă cele mai comune căi de a vedea imagini cu specific sexual  (16%), urmând pop-up-urile (15%) - ferestre care apar automat la deschiderea unor pagini web -, rețelele sociale (14%) sau platformele de video-sharing (12%).”

Alte riscuri pe care raportul le semnalează, includ reclamele, pierderea banilor (devenind victime ale fraudelor online), viruși, software-uri malițioase și riscuri legate de utilizarea greșită a informațiilor personale. Specialiștii atrag atenția asupra faptului că nu prea există literatură de specialitate care să ateste foarte clar pericolul folosirii în mod greșit a informațiilor personale de pe rețelele de socializare, dar că acest fenomen merită mai multă atenție.

Descărcați raportul complet, făcând click aici.


Concluzia raportului despre comportamentul copiilor români pe internet este următoarea: în 2014, din ce în ce mai mulți copii, cu vârste cuprinse între 9 ani și 15, își petrec tot mai mult timp pe internet, utilizează smartphone-uri și tablete, în timp ce foarte puțini dintre părinții acestora îi pot verifica sau cel puțin înțelege, deoarece ei înșiși nu utilizează aceste tipuri de tehnologie.


Ce dorim să semnalăm este faptul că acești copii se expun unor pericole, fiind lăsați să navigheze „liber” pe internet. Pentru că a îi împiedica să facă acest lucru este mai greu, deși nu imposibil, asociațiile pentru protecția copiilor au început să conceapă programe de educare a lor în acest sens. Este bine ca părinții, în primul rând, să devină conștienți de riscuri, pentru a căuta și a găsi căi prin care acestă expunere la noile descoperiri tehnologice să fie, cel puțin, atenuată, în folosul copiilor și al bunei lor creșteri și dezvoltări.