
În toată debandada creată de decizia CCR, Dumnezeu a lucrat aşa cum ştie El mai bine, iar asta trebuie că au văzut şi cei care sunt duşmanii acestui neam creştin. Chiar în clasa fiului meu, într-a cincea, s-au înscris la ora de religie un copil musulman şi unul neoprotestant, din inițiativa părinților. Cunosc multe astfel de cazuri în Bucureşti, relatate de prieteni. Probabil că procentul celor înscrişi va fi în jur de 90%, ceea ce este peste aşteptări.
Cred însă că entuziasmul nostru trebuie să fie bine temperat. Nu se vor sfârşi aici atacurile împotriva Bisericii şi, în general, asupra creştinismului, asta este limpede. Globalismul nu se poate impune decât într-un neam transformat în populaţie, în persoane transformate în indivizi care absorb orice direcţie ideologică şi pe care se pot face orice inginerii sociale. Atacurile împotriva Familiei vor fi mai teribile de acum înainte. De asemenea, se va duce o lupta continuă ca să-i lipsească pe români de orice legături cu Tradiţia, aşa cum se întâmplă în toată lumea "civilizată" de altfel.
De aceea cred că legăturile extrem de firave între laicatul ortodox şi ierarhie, între ierarhi şi preoţi, între ieromonahi şi preoţii de mir, vor trebui redescoperite şi bine cimentate - altfel înseamnă că nu am înţeles nimic din semnul pe care l-am primit acum.
Este limpede că sobornicitatea Bisericii trebuie OBLIGATORIU recuperată la nivelul cel mai profund cu putinţă. Deschiderea şi conlucrarea trebuie să fie totală şi ar fi cazul să ieşim din mentalitatea de castă, pentru că lucrăm cu toţii în Hristos, fiind părticele din Trupul Bisericii.
Toată strategia de imagine a BOR trebuie regândită şi puşi la treaba oameni care se pricep bine la acest domeniu. În general, ar trebui o infuzie de profesionalism în toate segmentele media pe care le deţine Biserica pentru că altfel nu o să se iasă din solipsism. Dialogul cu societatea românescă înseamnă mult mai mult decât comunicate şi emisiuni sforăitoare în care accentul se pune pe cantitate şi pe triumfalism. România reală, problemele credincioşilor arată altfel decât la Trinitas TV. Aceasta în contextul în care presiunea mediatică a celor aserviți intereselor globaliste, atât de mare în ultimii ani, nu va slabi deloc. Ba dimpotrivă.
Biserica noastră nu îşi mai poate rezolva problemele inerente ale funcţionarii ei doar la nivel de vârf, între "delfini", în culise. Dacă cineva crede că se va reveni la armonia dintre puterea politică vremelnică şi Biserică, se înșeală. Gata, s-a sfârşit acesta poveste idilică! Şi poate că este mai bine aşa. Biserica trebuie să arate însă, curajos, care sunt oamenii politici ce pot să garanteze că viaţa creştinilor majoritari nu va fi siluită de presiunea totalitară a unor decizii externe care au ca scop demantelarea societăţii şi distrugerea acestui weltanschauung creştin inerent românului.
Decizia CCR a fost duşul rece care ar trebui să ne arate limpede că Statul Român nu-şi mai aparţine sieşi, că se încearcă modificări artificiale de paradigmă. În acest context, centralismul papist, lipsa dialogului cu laicatul nu poate decât să sufoce "viul" Bisericii, nu poate decât să risipească seva hrănitoare a Duhului Sfânt. Deznodământul în asemenea perspectivă nu poate fi decât marasmul. Cui prodest?
În paralel, va fi nevoie de o expresie politică a oamenilor care au credinţă si împărtășesc valorile tradiționale, ale normalității. Aceasta neregăsindu-se acum la nivel de pol conservator nicăieri decât în false și minore construcţii neoliberale, de laborator.
Cred că suntem singurul stat al Europei care nu are o opoziţie la sistemul trasat de "Hegemon"; avem cea mai obedientă clasa politică din continentul unde experimentul politic al unei construcții suprastatale este în colaps, fiind ţinut acum la aparate în mod artificial.
Lipsa de oameni politici care să ia decizii în marile crize ce vor urma este cronică. De aceea, cred că la acestă construcţie va trebui să participe orice creştin care este conştient de lupta ce trebuie dusă în lumina sângerie a acestui amurg de civilizație. Și care o să ceară multe, foarte multe sacrificii.
Doamne ajută!
Cred însă că entuziasmul nostru trebuie să fie bine temperat. Nu se vor sfârşi aici atacurile împotriva Bisericii şi, în general, asupra creştinismului, asta este limpede. Globalismul nu se poate impune decât într-un neam transformat în populaţie, în persoane transformate în indivizi care absorb orice direcţie ideologică şi pe care se pot face orice inginerii sociale. Atacurile împotriva Familiei vor fi mai teribile de acum înainte. De asemenea, se va duce o lupta continuă ca să-i lipsească pe români de orice legături cu Tradiţia, aşa cum se întâmplă în toată lumea "civilizată" de altfel.
De aceea cred că legăturile extrem de firave între laicatul ortodox şi ierarhie, între ierarhi şi preoţi, între ieromonahi şi preoţii de mir, vor trebui redescoperite şi bine cimentate - altfel înseamnă că nu am înţeles nimic din semnul pe care l-am primit acum.
Este limpede că sobornicitatea Bisericii trebuie OBLIGATORIU recuperată la nivelul cel mai profund cu putinţă. Deschiderea şi conlucrarea trebuie să fie totală şi ar fi cazul să ieşim din mentalitatea de castă, pentru că lucrăm cu toţii în Hristos, fiind părticele din Trupul Bisericii.
Toată strategia de imagine a BOR trebuie regândită şi puşi la treaba oameni care se pricep bine la acest domeniu. În general, ar trebui o infuzie de profesionalism în toate segmentele media pe care le deţine Biserica pentru că altfel nu o să se iasă din solipsism. Dialogul cu societatea românescă înseamnă mult mai mult decât comunicate şi emisiuni sforăitoare în care accentul se pune pe cantitate şi pe triumfalism. România reală, problemele credincioşilor arată altfel decât la Trinitas TV. Aceasta în contextul în care presiunea mediatică a celor aserviți intereselor globaliste, atât de mare în ultimii ani, nu va slabi deloc. Ba dimpotrivă.
Biserica noastră nu îşi mai poate rezolva problemele inerente ale funcţionarii ei doar la nivel de vârf, între "delfini", în culise. Dacă cineva crede că se va reveni la armonia dintre puterea politică vremelnică şi Biserică, se înșeală. Gata, s-a sfârşit acesta poveste idilică! Şi poate că este mai bine aşa. Biserica trebuie să arate însă, curajos, care sunt oamenii politici ce pot să garanteze că viaţa creştinilor majoritari nu va fi siluită de presiunea totalitară a unor decizii externe care au ca scop demantelarea societăţii şi distrugerea acestui weltanschauung creştin inerent românului.
Decizia CCR a fost duşul rece care ar trebui să ne arate limpede că Statul Român nu-şi mai aparţine sieşi, că se încearcă modificări artificiale de paradigmă. În acest context, centralismul papist, lipsa dialogului cu laicatul nu poate decât să sufoce "viul" Bisericii, nu poate decât să risipească seva hrănitoare a Duhului Sfânt. Deznodământul în asemenea perspectivă nu poate fi decât marasmul. Cui prodest?
În paralel, va fi nevoie de o expresie politică a oamenilor care au credinţă si împărtășesc valorile tradiționale, ale normalității. Aceasta neregăsindu-se acum la nivel de pol conservator nicăieri decât în false și minore construcţii neoliberale, de laborator.
Cred că suntem singurul stat al Europei care nu are o opoziţie la sistemul trasat de "Hegemon"; avem cea mai obedientă clasa politică din continentul unde experimentul politic al unei construcții suprastatale este în colaps, fiind ţinut acum la aparate în mod artificial.
Lipsa de oameni politici care să ia decizii în marile crize ce vor urma este cronică. De aceea, cred că la acestă construcţie va trebui să participe orice creştin care este conştient de lupta ce trebuie dusă în lumina sângerie a acestui amurg de civilizație. Și care o să ceară multe, foarte multe sacrificii.
Doamne ajută!
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Oare avizarea manualelor Fac de Medicina le avizeaza Min Padurilor ? Daca lumea a mai invatat carte haideti sa ne uitam la manifestarile civilizate ale englezilor care zac lati de beti pe starzile Londrei , la drogatii care stau tolaniti in Piata Spania la Roma , a olandezilor care au cartierul rosu in bordelurile caruia femeile sunt expuse ca bucatile de carne in galantare .
Biserica este o institutie vetusta spuneti . Dar oare morala crestina este vetusta ? Adevarurile Mantuitorului sunt vetuste ? Adevarul nu poate fi numai unul si nu mai multe . Adevarul nu poate fi edulcorat dupoa cum ne place noua . In ce priveste afirmatia " crede si nu cerceta "
Par N.Steinhardt are o buna definitie pt aceasta prostie .
"Mii de draci mă furnică văzând cum este confundat creştinismul cu prostia, cu un fel de cucernicie tâmpă şi laşă, ca şi cum menirea creştinismului n-ar fi decât să lase lumea batjocorită de forţele răului, iar el să înlesnească fărădelegile dat fiind că e prin definiţie osândit la cecitate şi paraplegie.
Creştinismul neajutorat şi neputincios este o concepţie eretică deoarece nesocoteşte îndemnul Domnului (Matei 10,16: „Fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii”) şi trece peste textele sfântului Pavel (Efes, 5,17: „Drept aceea, nu fiţi fără de minte”, 2 Tim. 4,5: „tu fii treaz în toate…”, Tit 1,8: „să fie …treaz la minte” şi mai îndeosebi 1 Cor 14,20: „Fraţilor nu fiţi copii la minte; ci la răutate fiţi copii, iar la minte fiţi oameni mari”) "
In ce priveste credinta strabuna auziti ce spune Mihai Eminescu
“Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre.
Ea a stabilit şi A UNIFICAT LIMBA NOASTRĂ într-un mod atât de admirabil încât suntem singurul popor fără dialecte propriu- zise.Ea ne-a ferit în mod egal DE ÎNGHIŢIREA printre poloni, unguri, tătari şi turci,
EA ESTE ÎNCĂ ASTĂZI SINGURA ARMĂ DE APĂRARE şi singurul sprijin a milioane de romani cari trăiesc dincolo de hotarele noastre.
CINE-O COMBATE PE EA si ritualurile ei poate fi cosmopolit,socialist,republican universal şi orice i-o veni în minte,
dar numai ROMÂN nu e .”
Departe de mine gândul de a duce o polemică pe această temă cu dv., dar vă rog să observați că bețivii care stau lați pe străzile Londrei, târfele din Olanda care se expun în Cartierul Roșu și drogații care stau tolăniți în Piața Spania la Roma, se regăsesc și la noi și nu au luat exemplul de dincolo. În timpul socialismului biruitor” publicarea exemplelor negative în presă nu era permisă pentru că arăta ineficiența educației comuniste. Ca atare, se punea batista pe țambal, ceea ce dădea impresia că la noi tinerii, și nu numai ei, sunt oameni pătrunși de puterea binelui și acel bine social era orânduirea socialistă. Cifra neagră a criminalității se poate afla doar din statistici cinstite, nu din cele propagandistice. Deci nici socialismul, nici religia, nu au reușit să pună o frână energică „patimilor lumești”. În ceea ce privește zicala „crede și nu cerceta”, este clar că religia acolo unde nu poate demonstra ceva, îți cere credincioșie, adică acea atitudine față de credință care trebuie să fie nestrămutată. În aceste condiții rezultă clar și partea a doua „nu cerceta”. Pentru că dacă cercetezi în afara cadrului religios și chiar în interiorul lui cu ajutorul instrumentelor științei, poți ajunge la concluzii proprii care să nu convină Bisericii. Adică la erezie.Sunt de acord cu faptul că Biserica ortodoxă a fost ca un liant pentru conștiințele românilor și nu a permis altor popoare nesătule să ne înghită. Asta este parte pozitivă, dar ține de vremuri demult trecute. Ce e în prezent vedem cu toții. Numai că eu nu sunt împotriva Bisericii, ci împotriva clerului ortodox, care se pare că înnoată și suficiență, are aroganța depozitarului de adevăr absolut și nu suferă nicio contrazicere, etichetând prompt pe oricine spune altfel. Asultarea oarbă a ierarhilor, fără a trece informațiile prin fitrul propriei gândiri, intoleranța pentru vorbele care le aduc prejudicii materiale sau de imagine. neluarea în seamă uneori a prevederilor legale, fac ca slujitorii Bisericii să se comporte în anumite cazuri ca cineva mai presus de lege. Dacă ați pune dv. problema definirii clare a raportului dintre stat și Biserică, veți vedea că vă umpleți de reproș, deoarece Biserica este foarte mulțumită de ambiguitatea relațiilor actuale cu statul (mielul blând suge la două oi). Recenta dispută mediatică a clarificat măcar pozițiile celor două tabere, dar mai ales a evidențiat mijloacele de luptă ale Bisericii (violență de limbaj, manipularea opiniei publice, folosirea clipurilor publicitare) foarte asemănătoare cu cele ale celor recenți îmbogățiți. Aș vrea să fiți sigur că în ceea ce mă privește, voi rămâne credincios lui Dumnezeu, dar nu voi mai apela la acești mijlocitori, care nu știu decât să ia cuvintele Lui, să le mestece, apoi să le regurgiteze ca hrană la cei 89,25% care au fost de acord cu predarea religiei în școli. Educația civică se pare că nu încape, de moment ce preoții spun că singurul obiect care se adresează sufletului elevului este Religia. Ei sunt gata să ofere o alternativă cu Istoria religiilor în care vor face tot Religie, pentru că cei care-i controlează sunt preoți.Probabil că în curând va dispărea responsabilitatea diriginților, ca și orele de dirigenție, trecând aceste atribuții ți sacoșa prea largă a preoților. Chiar dacă nu vă place, sunt totuși UN ROMÂN.
Oare cum ii raspunzi unuia care iti da o palma ?
Raspunsul la aceasta remarca a dvs il las Par N.Steinhardt care are o buna definitie .
„Mii de draci mă furnică văzând cum este confundat creştinismul cu prostia, cu un fel de cucernicie tâmpă şi laşă, ca şi cum menirea creştinismului n-ar fi decât să lase lumea batjocorită de forţele răului, iar el să înlesnească fărădelegile dat fiind că e prin definiţie osândit la cecitate şi paraplegie"
Cine intocmeste programa Istoriei religiilor ? Cine are pregatirea necesara acestei posibile materii ?
Pai daca sunteti credincios lui Dumnezeu nu va suparati dar ati uitat deIisus Hristos , Fiul Lui care zice apostolilor " Luati Duh Sfant ,celor care le veti ierta pacatale iartate vor fi si in ceruri , celor carorara le veti tine tinute vor fii si in ceruri " si sunt mai multe citate .
Oare de unul singur fara preot cu veti putea duce la indeplinire aceasta ?
E ca si atunci cand vrei sa vorbesti la telefonul fix dar iti lipseste firul de la receptor. Gresesc ?
Nu sunt eu in masura sa apreciez romanitatea dvs ,eu doar am transmis ce a spus M Eminescu . Si sincer ma bucur ca mai exista ROMANI adevarati important este ca ei sa vada si dusmanii adevarati ai ROMANIEI .