Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, afirmă într-un mesaj remis de Ziua Unirii că semnificaţia profundă a Unirii o reprezintă ideea că interesul naţional trebuie să stea deasupra oricăror interese fragmentare, dincolo de orice obiective secundare.
"Sărbătorim astăzi 155 de ani de la Unirea Principatelor Române prin alegerea, la Iaşi şi la Bucureşti, a unui singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza. 24 Ianuarie 1859 marchează demararea unei profunde reforme structurale şi legislative, fiind o etapă esenţială în cristalizarea statului naţional român", susţine Antonescu.
După părerea lui, perioada în care s-a desăvârşit Unirea Principatelor Române a fost o epocă de o intensitate istorică aparte, o veritabilă revoluţie a unităţii.
"Obiectivul Unirii nu a reprezentat un scop în sine iar efectele înfăptuirii sale s-au extins asupra societăţii în ansamblul său. Actul propriu-zis al Unirii rămâne însă momentul declanşator în procesul de formare şi închegare a statului român modern, al cărui beneficiar avea să fie poporul, în totalitatea sa. Ritmul, dimensiunile şi profunzimea acestui act s-au resimţit puternic în anii care au urmat, România orientându-se în mod irevocabil către spaţiul occidental şi spre valorile sale fundamentale", spune Antonescu.
Preşedintele Senatului precizează că Unirea Principatelor Române nu ar fi fost posibilă fără clarviziunea şi înţelepciunea politică a înaintaşilor noştri, fără conlucrarea dintre reprezentanţii tuturor taberelor politice şi intelectuale ale vremii.
"În toate acestea rezidă semnificaţia profundă a unirii: dincolo de orice obiective secundare, deasupra oricăror interese fragmentare trebuie să stea, întotdeauna, expresia interesului naţional", mai afirmă Antonescu.
Preşedintele Senatului va participa, vineri, la manifestările oficiale de Ziua Unirii de la Iaşi.
"Sărbătorim astăzi 155 de ani de la Unirea Principatelor Române prin alegerea, la Iaşi şi la Bucureşti, a unui singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza. 24 Ianuarie 1859 marchează demararea unei profunde reforme structurale şi legislative, fiind o etapă esenţială în cristalizarea statului naţional român", susţine Antonescu.
După părerea lui, perioada în care s-a desăvârşit Unirea Principatelor Române a fost o epocă de o intensitate istorică aparte, o veritabilă revoluţie a unităţii.
"Obiectivul Unirii nu a reprezentat un scop în sine iar efectele înfăptuirii sale s-au extins asupra societăţii în ansamblul său. Actul propriu-zis al Unirii rămâne însă momentul declanşator în procesul de formare şi închegare a statului român modern, al cărui beneficiar avea să fie poporul, în totalitatea sa. Ritmul, dimensiunile şi profunzimea acestui act s-au resimţit puternic în anii care au urmat, România orientându-se în mod irevocabil către spaţiul occidental şi spre valorile sale fundamentale", spune Antonescu.
Preşedintele Senatului precizează că Unirea Principatelor Române nu ar fi fost posibilă fără clarviziunea şi înţelepciunea politică a înaintaşilor noştri, fără conlucrarea dintre reprezentanţii tuturor taberelor politice şi intelectuale ale vremii.
"În toate acestea rezidă semnificaţia profundă a unirii: dincolo de orice obiective secundare, deasupra oricăror interese fragmentare trebuie să stea, întotdeauna, expresia interesului naţional", mai afirmă Antonescu.
Preşedintele Senatului va participa, vineri, la manifestările oficiale de Ziua Unirii de la Iaşi.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.