Interesele președintelui Rusiei față de Ucraina nu fac parte dintr-o încercare de extindere a imperiului spre vest. Vladimir Putin vrea să reducă din haosul cauzat de incompetența masivă a clasei politice ucrainene, scrie Fyodor Lukyanov, editor al publicației „Rusia în Afacerile Globale” (Russia în Global Affairs)

Din punct de vedere mediatic, evenimentele ce au loc în Ucraina arată cu totul altfel, văzute din Moscova, față de cum sunt ele privite în restul capitalelor europene. Posturile de televiziune europene arată fețele curajoase ale tinerilor din Maidan și jandarmii agresivi atacând protestatarii. Televiziunea rusă punctează militanți ai opoziției atacând poliția, clădiri distruse și mormane de gunoi pe străzi. Acestea sunt două dimensiuni ale unei singure realități.

Voci din vest spun că președintelui Rusiei se teme că ceea ce se întâmplă la ora actuală în Ucraina ar putea fi un exemplu pentru opozanții ruși. Putin a făcut o paralelă între desfășurarea evenimentelor în Kiev și situația din Rusia, dar vede totul ca pe o confirmare a faptului că are dreptate.

În viziunea lui Vladimir Putin, revolta trebuie să fie reprimată deoarece nu produce altceva decât haos. Un stat slab cade singur într-o capcană. Odată ce un stat se clatină, forțe externe încep să-l zdruncine până cade de tot. Vestul e distructiv. Ori nu e capabil să înțeleagă complexitatea unei situații și acționează într-un mod primitiv, împărțind jucătorii între „buni” și „răi”, ori distruge în mod deliberat sisteme care nu mai sunt de dorit. Rezultatul este întotdeauna același – lucrurile se înrăutățesc. Dorința de a limita influența Rusiei și a împiedica inițiativele Rusiei este un imperativ invariabil al politicii vestice.

Moscova crede că schimbarea regimului politic va împinge Ucraina în anarhie și ar putea să se prăbușească ca stat, în cele din urmă. Clasa politică ucraineană este considerată, indiferent de viziunile sale politice, iresponsabilă și neprofesionistă. Politica ucraineană „pe timp de pace” este redusă la intrigi fără de sfârșit ale grupurilor oligarhice, care nu au nici o idee despre strategie.

Rusia crede că anarhia va duce la fragmentarea Ucrainei. Țara și-a dobândit granițele actuale parțial accidental: Stalin și-a extins imperiul Sovietic anexând vestul Ucrainei; Nikita Hrusciov a transferat Crimea jurisdicției Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene.

Națiunea nu a devenit un întreg unificat, iar încercările de a zdruncina status-quo-ul și forțarea Ucrainei de a lua o decizie finală în favoarea Uniunii Europene sau a Rusiei adâncesc această viziune. Vestul Ucrainei are o identitate clară, dar nu are o economie proprie. Estul are o bază economică, dar îi lipsește o identitate distinctă.

Astăzi, Moscova nu dorește prăbușirea Ucrainei și nu face pași în această direcție. Dacă, însă, conflictul intern se extinde, Rusia ar putea opta pentru stabilirea unor relații mai aproiate cu regiunile pro-rusești din estul și sud-estul Ucrainei și este convinsă că interferența vestică și sprijinul unilateral al opiziției ar aduce mai aproape de realitate un asemenea scenariu.

Putin se teme de haos. Principala forță din spatele politicii lui în ceea ce privește Ucraina nu va fi o dorință de expansiune, cât o dorință de a reduce riscul ca acest haos să se reverse spre Rusia. În acest caz, atât măsuri defensive cât și ofensive ar putea fi luate.

(traducere - BBC)