Rusia și-a pus în aplicare amenințările. După expirarea ultimatumului impus de Moscova guvernului de la Kiev privind achitarea, de către compania ucraineană Naftogaz a datoriei de aproape 4,4 miliarde de euro, rușii au sistat livrarea de gaze Ucrainei. Pentru a treia oară în ultimii opt ani. Chiar dacă Gazprom a decis să închidă robinetul pe timp de vară, când consumul de gaze este mai redus, iar rușii au dat asigurări că țările europene nu vor fi afectate, nu înseamnă că Europa nu tremură, în condițiile în care prin gazoductele ucrainene tranzitează aproape jumătate din gazul metan destinat Bătrânului Continent. Ca și în timpul ”războiului gazelor” din 2006 și 2009, Uniunea Europeană se teme tot mai mult de o posibilă perturbare a fluxului aprovizionării cu gaze.

În ciuda câtorva declarații liniștitoare ale unor oficiali de la Bruxelles și București, Comisia Europeană anticipează deja o criză în sectorul energetic, începând cu iarna care vine, pe fondul escaladării de la o lună la alta a conflictului din Ucraina. Nesoluționarea disputei dintre Ucraina și Rusia ar putea avea repercusiuni, în iarnă, asupra furnizării de gaze în Europa. A recunoscut-o în aceste zile comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger, mediator în cadrul discuțiilor dintre reprezentanții Moscovei și ai Kievului.

Bruxelles:Exerciții pentru simularea unei crize energetice

În sprijinul lui vine un raport publicat recent de Comisia Europeană pe tema siguranței energetice, document care reprezintă o adevărată bombă. Raportul Bruxelles-ului vorbește negru pe alb de o criză iminentă a gazelor natrurale, în iarna 2014-2015. Motiv pentru care recomandă, printre altele, ”exerciții în condiții de urgență pentru simularea unei crize a furnizării de gaze pentru această iarnă”. Conform documentului, aceste exerciții de urgență vor avea ca scop ”a verifica modul în care sistemul nostru energetic poate reacționa în fața riscului unor pierderi ale furnizării cu gaze și de a dezvolta planuri de urgență și mecanisme de substituire”. Practic, Comisia Europeană pare tot mai conștientă că nu mai e de glumit. Și că după acordul încheiat de curând între Moscova și Beijing, privind furnizarea de gaz metan chinezilor, gazul rusesc va lua drumul Chinei, lăsând Europa cu ochii în soare. Așa cum subliniază raportul CE, consecințele închiderii robinetului gazelor destinate Europei ar fi mai mult decât dramatice. În cel mai sumbru scenariu, practic toată Europa centrală și de Est, inclusiv România, ar avea de suferit de pe urma tăierii gazelor.

România, pe lista țărilor afectate

Raportul prezintă și o schemă, cu estimări privind țările din estul Europei ce vor fi afectate de escaladarea războiului energetic. Conform documentului elaborat la Bruxelles, România, împreună cu Croația, Serbia și Grecia, riscă să se confrunte cu o întrerupere a furnizării gazului - în perioada sfârșitul lui 2014 începutul lui 2015 - în procent de 20-40%. Cele mai afectate ar putea fi Bulgaria și Fosta Republică a Macedoniei, care, din septembrie 2014 până în martie 2015 ar putea avea întreruperi ale furnizării de gaze între 60 și 80%. Letonia și Estonia ar putea întâmpina dificultăți, din octombrie până în martie,peste 80% din cererile de gaze neputând fi acoperite.

Proiect energetic major, sabotat de SUA și UE

Situația în care Europa ar putea fi lăsată să tremure de frig, la iarnă, este provocată, în mare parte, tocmai de bâlbâielile și acțiunile liderilor europeni. După ce au îngropat proiectul Nabucco, care ar fi trebuit să asigure Europei independența de Rusia, un alt proiect strategic, gazoductul ruso-italian South Stream, prin care gazul rusesc ar fi fost adus în Europa fără a mai trece prin Ucraina, a primit lovitura de grație. Bulgarii au decis ca lucrările de construcție pe sectorul bulgăresc al South Stream să fie întrerupte. Asta după ce Comisia Europeană a cerut stoparea lucrărilor, lansând mai multe acuzații privind lipsa de transparență la atribuirea contractelor și probleme legate de concurență. La scurt timp, Comisia Europeană și Rusia au decis să oprească negocierile cu Rusia pe tema South Stream. După izbucnirea crizei din Ucraina și tensionarea relațiilor dintre Washington și Moscova mai mult decât oricând, unul dintre principalele obiective ale SUA a fost acela de a convinge partenerii europeni să își reducă importurile de gaz și petrol din Rusia. Și, desigur, să pună bețe-n roate realizării gazoductului South Stream. Pentru atingerea acestui scop, americanii au început să facă presiuni asupra guvenului de la Sofia. Atât prin declarațiile amenințătoare ale ambasadorului american în Bulgaria, care i-a avertizat pe oamenii de afaceri bugari să ”evite să lucreze cu firme supuse sancțiunilor SUA” (consorțiul bulgar căruia i s-au încredințat lucrările la gazoduct face parte din societatea rusă Stroytransgaz), cât și prin mesajele clare trimise guvernului de la Sofia de Washi
ngton, în timpul vizitei senatorului american John McCain, alături de alți doi membri ai Senatului SUA. South Stream ar fi fost sabotat nu doar de americani, ci, consideră analiști bulgari, și de Bruxelles. Care ar încerca astfel să oprească construcția gazoductului și să şantajeze Moscova, continuând tranzitarea gazelor prin Ucraina.

Articol scris de Luciana Pop