Republica Moldova, ale cărei aspirații occidentale par, după criza din Ucraina, mai mult decât oricând de nestăvilit, nu e scpapată din ochi de Rusia, care vrea să-și sporească influența îm zonă. Decizia Chișinăului de a semna Acordul istoric de asociere cu UE, eveniment programat pentru săptămâna viitoare, a iritat Moscova, care a amenințat cu represalii în privința raporturilor economice dintre cele două state. Rușii vorbesc de o ”răcire” a raporturilor economice și chiar de o alipire a Transnistriei, în timp ce unii analiști spun că apropierea R. Moldova, aflată în sfera de influență a Rusiei, de UE ar fi un colac de salvare.

Așa cum procedează în cazul Ucrainei, Rusia scoate în luptă tot arsenalul de presiuni și amenințări, pentru a stopa apropierea Republicii Moldova de UE. Sunt vizate relațiile comerciale dintre cele două state, având în vedere că Federaţia Rusă a fost până mai ieri unul dintre cei mai importanţi, influenţi şi omniprezenţi parteneri economici şi politici ai Chișinăului. Un prim pas ar fi blocarea exporturilor moldovenești în multe state din fostul spațiu sovietic, în condițiile în care Ucraina, Federația Rusia și Belarus atrag peste o treime din exporturile moldovenești (36% în 2013). De asemenea, Moscova a avertizat că Acordul de liber schimb între UE și Republica Moldova, ce va fi semnat tot pe 27 iunie, vine în contradicție cu Acordul economic semnat în cadrul Comunității Statelor Independente, iar oficialii ruși au amenințat că Moscova ar putea crește impozitele la importul mărfurilor moldovenești, potrivit agenției rgnpress.

Pericolul separatismului

Presiunile Rusiei nu se vor opri doar la aplicarea unor sancțiuni economice, menite să destabilizeze R. Moldova și să o oblige să rămână în zona de influență a Kremlinului. Un alt pericol care paște R. Moldova, în cazul semnării Acordului de Asociere cu UE, ar fi dat de resuscitarea separatismului din Găgăuzia. Semnalul a fost lansat în sudul R. Moldova, de guvernatorul autonomiei găgăuze care a declarat că semnarea Acordului cu UE va duce la declararea independenței regiunii de R. Moldova.

Interes geopolitic și geostrategic

De ce este Republica Moldova atât de importantă pentru Federația Rusă au explicat analiștii de la agenția Stratfor, pentru care un rol major îl joacă amplasarea geografică. ”Mai exact, Moldova, situată între Carpați și Marea Neagră, este un traseu tradițional al invaziilor din sud-vest și din statele balcanice. Mai mult, Moldova are un alt plus din punct de vedere strategic pentru că se află aproape de portul Odesa și de Peninsula Crimeea, unde staționează Flota Rusă a Mării Negre și servește drept un segment al rețelei de tranzit al resurselor energetice către Europa și Turcia”, scrie Stratfor, care subliniază și că Federația Rusă vrea să-și mențină prezența militară și influența politică în Transnistria. În interesele Moscovei primează și politica energetică, prin implicarea Gazprom în R. Moldova, țară depedentă de importurile de gaze rusești.

Gazprom deține 50% din acţiunile companiei Moldova-Gaz, care are monopol exclusiv asupra importului de gaze naturale din Federaţia Rusă. Restul acţiunilor sunt împărţite între R.Moldova, cu 35,33%, şi regiunea sa transnistreană, cu 13,44%, coform ediţiei online a ziarului Timpul. În paralel, rușii şi-au consolidat prezenţa economică în regiunea transnistreană, investitorii preluând controlul asupra celor mai importante întreprinderi industriale.

Sub jurisdicția Bisericii Ruse

Interesele Rusiei peste Prut sunt vizibile și pe plan cultural și spiritual, Moscova având la îndemână cele mai bune pârghii pentru a-și consolida puterea. Spaţiul mediatic moldovenesc este în mare parte dominat de mass media rusească, iar peste 20% din cetățeni vorbesc limba lui Tolstoi. Și mai important este că aproximativ 98% dintre moldoveni sunt creştini ortodocşi, iar majoritatea se află sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse de la Moscova.
Rușii ne-au luat-o înainte

România a încercat, în ultimii ani, să adopte o politică coerentă în relația cu R. Moldova, deși susținerea financiară acordată de guvernele de la București a fost extrem de fragilă. În absența unui sprijin real financiar pentru Moldova, altul decât cel diplomatic, guvernele care s-au perindat la putere în ultimii ani s-au mulțumit cu declarații de susținere a aspirațiilor de integrare a R. Moldova în NATO și UE și s-au străduit să impulsionze investițiile românești în economia moldovenească. Însă nici acestea nu au fost conform așteptărilor. Conform unor date publicate de FMI în 2013, în 2012 volumul investițiilor din România în R. Moldova a scăzut abrupt cu peste 22%, până la 191 de milioane de dolari. Dacă la finele anului 2011 stocul investițiilor românești era de 245 de milioane de dolari, România ocupând poziția a cincea în clasamentul țărilor de unde provine capitalul investit în Republica Moldova, peste un an s-a înregistrat o scădere cu 54 de milioane de dolari (cu 22%) a stocului investițiilor românești peste Prut. Aceleași date oficiale arată că aproape o treime din investițiile românești în Republica Moldova au fost făcute în sistemul bancar, iar BCR Chișinău (ce face parte din grupul austriac BCR/ Erste) este principalul investitor român în economia basarabeană.