„Ca istoric vă depun mărturie că istoria, până la urmă, nu iartă. În timp, istoria așează pe fiecare unde-i este locul, după fapta și gândurile sale. De fapt, nimic nu se dobândește de-a gata, nimic nu se obține de-a gata. Totul cere muncă, stăruință, credință și, mai ales, dragoste pentru țară”, spunea academicianului în Parlamentul României, acolo unde punea o întrebare fundamentală, „Cum va fi țara noastră de mâine?”.
În discursul său, răspundea prin „nevoia unui proiect național pentru propășirea țării, fiindcă de prea multe ori s-a făcut o confuzie între scop și mijloace. Și încep, după a mea meserie, încep cu școala. Școala și slujitorii ei să încercăm să-i repunem în drepturile lor.Avem obligația de a ne recunoaște și a cinsti limba și literatura română, istoria și geografia patriei, identitatea noastră; deopotrivă am moștenit aceste valori și ele vor merge mai departe”.
În aceeași alocuțiune punea problema resurselor țării și a felului cum sunt ele gestionate: „România este bine-cunoscută prin pământul ei roditor, udat de numeroase ape. Începuturi bune au fost efectuate în ultimele luni, ele se cuvine însă a fi dezvoltate și extinse. Însă, cu pământul României este o problemă. El se vinde în prezent de șase-opt ori mai ieftin decât pământurile similare din celelalte țări europene, și această problemă va trebui să fie rezolvată. Trebuie să valorificăm bogățiile minerale în interesul însă al cetățenilor, fie în regie proprie, fie prin intermediul unor terți, dar cu redevențe care să se situeze la plafonul de sus, obișnuit în celelalte țări europene. Pădurile, după cum știți, au fost tăiate fără noimă în ultimul deceniu și jumătate și a sosit acum timpul ca tăierile să se facă rațional, pentru ca fondul forestier să poată fi apărat cum trebuie”.
„Armata să fie înzestrată cu ce are nevoie. Îmi exprim respectul pentru militarii noștri care au apărat și apără în continuare țara noastră. Și mă gândesc și la pensionarii militari. Îmi exprim același respect pentru medici și personalul sanitar care salvează vieți în fiecare zi. Să facem astfel încât să nu mai moară nimeni în fața unui spital închis în numele unei reforme sanitare.Pensionarii sunt patru milioane și jumătate. Constituie o permanentă problemă pentru noi, pentru că o duc foarte greu. S-au făcut unele îmbunătățiri, de asemenea, în ultimele șapte-opt luni, dar foarfeca prețurilor și dimensiunile pensiilor propriu-zise nu le permit decât să trăiască la limită, adeseori chiar în condiții de foamete. Ca profesor, mă întâlnesc foarte adesea cu tineri, fie studenți, fie absolvenți, și preocuparea lor majoră este ce vor face după aceea. Vor găsi un loc de muncă? Vor putea să-și fructifice capacitățile sau nu? Și aceasta constituie o problemă permanentă”, atrăgea atenția asupra unor elemente vitale societății noastre.
Niciodată parcă nu a fost mai actual logosul academicianului ca acum, privit prin prisma protestelor din România: „Ajunge cu târârea în genunchi în fața celor puternici.Fără fermitate și demnitate în relația cu marile puteri, nu putem obține nimic! Întotdeauna cei mari s-au inteles intre ei. Țara arată ca un vapor în derivă. E o țară în derivă, care se desface bucată cu bucată și dacă va continua așa se va desface de tot. Tot ce s-a votat este pentru slăbirea suveranității României. Asta se va vedea la primul șoc care va veni din afară. O țară poate fi împinsă spre destrămare pe mai multe căi: economic, prin acapararea instituțiilor statului de grupuri de interese, prin dezorganizarea învățământului, distrugerea sistemului public de sănătate și pierderea celui propriu de asigurări, cât și prin conlucrarea tuturor acestor factori”.
Sursa: Cotidianul.ro
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.