Dumitru Constantin, unul dintre cei mai cunoscuti interpreţi ai floclorului bănăţean, a încetat din viaţa marţi seara la Bucureşti, scrie opiniatimisoarei.ro
[P] Razboiul sfarsitului lumii - Mario Vargas Llosa - comanda online
Dumitru Constantin s-a născut în anul 1939 în localitatea Beregsau-Mare jud. Timiş, din părinţi ţărani, nu foarte bogaţi, dar foarte harnici.
Potrivit Asociatiei Pro Datina care a facut teribilul anunt, de copil, Dumitru Constantin a mostenit harul ,,cantecului popular”, fiind cuprins de-a lungul anilor, in mai multe bande de muzicanti din Beregsau. A cantat cu banda lui Mos Nita Soare, apoi cu banda lui Mos Simulinca Paicu (tatal marelui violonist – Moise Belmustata), iar mai apoi cu banda lui Lica Tiganu’. Toate aceste orchestre de muzica populara, erau formate din instrumente calde, pe corzi. Amintesc vioara, braciu (chitara), bechesu (contrabas), uneori si cate un acordeon. De obicei formatia era alcatuita dintr-un ,,primas” ( sefu bandei), un solist violonist, inca unul sau doi violonisti, cate 2 la braci si unul la beches. Cu astfel de formatii si-a inceput Dumitru Constantin, Tica a lu’ Cacamena – cum ii spunea satul, debutul ca solist de muzica populara. A muncit mult si s-a lasat cu multa rabdare, indrumat de toti acesti artisti ai locului, de tiganii muzicanti ai satului si ai asezarilor vecine si curand aveau sa se arate roadele muncii lor. Fiind si un impatimit culegator de folclor, Dumitru Constantin intra in anii ’60 in vizorul marelui violonist banatean Moise Belmustata, de loc din Beregsau. Pe vremea aceea, Moise Belmustata era violonist consacrat in”Ansamblul Ciocarlia”’ al Armatei, dupa un stagiu in capitala, incheiat cu absolvirea conservatorului. Cateva auditii si probe reusite ale lui TICA, i-au mers direct la suflet marelui artist. Astfel Moise Belmustata se hotaraste sa-l ia cu el la Bucuresti, pe acest tanar minunat si talentat, cu vocea domoala ca si a campiei banatene vara. Dupa mai multe auditii, probe, si completari de studii, Dumitru Constatin ajunge in sfarsit sa-si vada visul cu ochii : ,,SOLIST” la Ansamblul Ciocarlia al Armatei din Bucuresti. De-a lungul carierei sale s-a facut indragit, interpretand cu suflet cantecele si doinele de pusta, mai ales pe cele din satul sau natal : Fetele din Beregsau, Pentru mandra mea cea draga, Stii tu mandro ce ziceai si multe altele.
Odihnească-se în pace!
[P] Razboiul sfarsitului lumii - Mario Vargas Llosa - comanda online
Dumitru Constantin s-a născut în anul 1939 în localitatea Beregsau-Mare jud. Timiş, din părinţi ţărani, nu foarte bogaţi, dar foarte harnici.
Potrivit Asociatiei Pro Datina care a facut teribilul anunt, de copil, Dumitru Constantin a mostenit harul ,,cantecului popular”, fiind cuprins de-a lungul anilor, in mai multe bande de muzicanti din Beregsau. A cantat cu banda lui Mos Nita Soare, apoi cu banda lui Mos Simulinca Paicu (tatal marelui violonist – Moise Belmustata), iar mai apoi cu banda lui Lica Tiganu’. Toate aceste orchestre de muzica populara, erau formate din instrumente calde, pe corzi. Amintesc vioara, braciu (chitara), bechesu (contrabas), uneori si cate un acordeon. De obicei formatia era alcatuita dintr-un ,,primas” ( sefu bandei), un solist violonist, inca unul sau doi violonisti, cate 2 la braci si unul la beches. Cu astfel de formatii si-a inceput Dumitru Constantin, Tica a lu’ Cacamena – cum ii spunea satul, debutul ca solist de muzica populara. A muncit mult si s-a lasat cu multa rabdare, indrumat de toti acesti artisti ai locului, de tiganii muzicanti ai satului si ai asezarilor vecine si curand aveau sa se arate roadele muncii lor. Fiind si un impatimit culegator de folclor, Dumitru Constantin intra in anii ’60 in vizorul marelui violonist banatean Moise Belmustata, de loc din Beregsau. Pe vremea aceea, Moise Belmustata era violonist consacrat in”Ansamblul Ciocarlia”’ al Armatei, dupa un stagiu in capitala, incheiat cu absolvirea conservatorului. Cateva auditii si probe reusite ale lui TICA, i-au mers direct la suflet marelui artist. Astfel Moise Belmustata se hotaraste sa-l ia cu el la Bucuresti, pe acest tanar minunat si talentat, cu vocea domoala ca si a campiei banatene vara. Dupa mai multe auditii, probe, si completari de studii, Dumitru Constatin ajunge in sfarsit sa-si vada visul cu ochii : ,,SOLIST” la Ansamblul Ciocarlia al Armatei din Bucuresti. De-a lungul carierei sale s-a facut indragit, interpretand cu suflet cantecele si doinele de pusta, mai ales pe cele din satul sau natal : Fetele din Beregsau, Pentru mandra mea cea draga, Stii tu mandro ce ziceai si multe altele.
Odihnească-se în pace!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.