Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit, în cursul nopții de duminică spre luni, cu trei săptămâni înainte de a împlini 91 de ani. În urmă cu două săptămâni fusese externat, la dorinţa sa, de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara. Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului din februarie 1962, IPS Nicolae Corneanu suferea de mai multe afecțiuni în afara celor cardiace, printre care și diabet.

În luna iulie, i s-a pus diagnosticul de ”decompensare după insuficiență cardiacă”, tot la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara.

Potrivit agenției de presă Basilica, Mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului s-a născut la data de 21 noiembrie 1923, în localitatea Caransebeș. A studiat la Liceul din Caransebeș între anii 1934 - 1942, după care a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din București în perioada 1942 - 1946.

La 30 iunie 1949, IPS Sa a obținut doctoratul în Teologie cu teza 'Viata și petrecerea Sfântului Antonie. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului'. La 15 decembrie 1960 a fost ales episcop al Aradului, fiind hirotonit la 15 ianuarie 1961 și înscăunat la 22 ianuarie 1961. La data de 17 februarie 1962 a fost ales Arhiepiscop al Timișoarei și Caransebesului și Mitropolit al Banatului, fiind înscăunat la 4 martie 1962.

De asemenea, a fost și locțiitor de Mitropolit al Ardealului (aprilie - iunie 1967) și locțiitor de Mitropolit al Olteniei (octombrie 1977 - aprilie 1978).

I-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa de către Institutul teologic protestant din Cluj (1978), Universitatea 'Aurel Vlaicu' din Arad (2003), Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara (2003), Universitatea de Științe Agricole ale Banatului (2003) și Universitatea de Vest din Timișoara (2003).

IPS Sa a fost ales, în anul 1992, membru de onoare al Academiei Române și membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost președintele de onoare a numeroase fundații și societăți.

I s-a conferit titlul de 'cetățean de onoare' al orașelor Timișoara, Lugoj și Caransebeș. De-a lungul timpului a colaborat la mai multe reviste și publicații: 'Invierea', 'Altarul Banatului', 'Studii teologice', 'Ortodoxia', 'Jurnalul literar', 'Orizont', 'Gandirea', 'Vatra' și, de asemenea, la posturi locale și naționale de radio și televiziune. A publicat numeroase cărți și volume, a tradus din limba greacă, fiind inițiatorul și coordonatorul colecției Comorile pustiei'.

În 2007, CNSAS a dat o rezoluţie prin care susţinea că Nicolae Corneanu a fost colaborator al Securităţii comuniste, înainte de 1989. În 2011, i s-a retras dreptul de semnătură printr-o hotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Măsura nu a fost pe placul credincioşilor bănăţeni, care şi-au susţinut prin mai multe mitinguri, mitropolitul.

În 2008, Nicolae Corneanu a fost din nou în centrul atenţiei, atunci când s-a împărtăşit într-o biserică greco-catolică, gest care a stârnit nemulţumirea majorităţii credincioşilor ortodocși.

ÎPS Bartolomeu Anania, pe-atunci Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Mitropolitul Kiril al Patrierghiei Rusiei, precum şi călugării de pe Sfântul Munte Athos au luat poziţie împotriva sa.

În şedinţa de pe 8-9 iulie 2008 a Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Nicolae Corneanu şi-a recunoscut greşeala şi a fost iertat.

Totuşi, Sinodul a interzis pe viitor împărtăşirea clericilor şi laicilor ortodocşi în alte Biserici sub pedeapsa unor sancţiuni canonice severe.