Potrivit datelor Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), 70.000 de turişti au ales pensiunile de Paști, astfel că încasările hotelierilor par a fi fost substanțiale, ținând cont că în România sunt circa 5000 de pensiuni, iar, în medie, un sejur de 3 nopţi cu demipensiune s-a încadrat în intervalul 450 – 600 RON / persoană. ANTREC mai menționează că gradul de ocupare al pensiunilor a fost de aproximativ 70%, în condițiile în care capacitatea totală de cazare este estimată la aproximativ 100.000 de locuri.

Cele mai solicitate regiuni au fost Maramureş, Neamţ, judeţul Braşov (Bran-Moieciu, Fundata, Râşnov) şi nordul Olteniei, cu un grad de ocupare de peste 80% pentru fiecare. Au fost solicitate şi zone precum Mărginimea Sibiului, Munţii Apuseni (Albac, Arieşeni), Delta Dunării sau Clisura Dunării (Dubova, Eşelniţa).

Ca lungime a sejurului, mulţi turişti au ales mai mult de 3 nopţi de cazare pentru regiuni mai îndepărtate sau mai izolate, precum Maramureş, Neamţ sau Delta Dunării. Cea mai căutată zonă de relief a fost cea submontană.

Și majoritatea turiştilor străini care au ales România în perioada de Paşte au optat tot pentru turismul rural. De exemplu, în Bihor sunt mulţi turişti maghiari şi polonezi (în acest an Paştele ortodox a coincis cu cel catolic şi cel protestant), iar în Maramureş, francezi, italieni, ori britanici.

Preşedintele- fondator al ANTREC, Maria Stoian, susține că este logică alegerea pensiunilor, pentru sărbătorile pascale.

Este normală preferinţa românilor pentru pensiunile din sate, în special în perioada de Paşte, atunci când dorim cu toţii să beneficiem de un mediu liniştit, cu tradiţii, alături de familie. De altfel, de Paşte, turismul rural reprezintă, în continuare, prima opţiune turistică a românilor pentru ţara noastră. Este drept, vremea ploioasă a constituit un impediment şi au fost turişti care au renunţat la sejururile lor, însă, cu toate acestea, gradul de ocupare al pensiunilor de Paşte a rămas destul de ridicat. ANTREC estimează că, anul acesta, de 1 mai se va înregistra o creştere substanţială a turiştilor care aleg pensiunile româneşti.

ANTREC a oferit și câteva exemple de programe, tradiţii şi obiceiuri specifice pentru diverse regiuni rurale ale României unde sunt pensiuni:

Argeş - Pregătirea mesei tradiţionale şi participarea la slujba de Înviere; până acum 10 ani exista obiceiul ca în ziua de Paşte cei căsătoriţi să ofere lumânări naşilor de căsătorie.

Bacău – Comunitatea catolică merge cu stropitul; comunitatea ortodoxă aduce la biserică coşul cu cozonacii şi ouă roşii.

Bihor – S-au organizat excursii cu plecare din Baile Felix si Baile 1 Mai catre localitatile Rosia si Dragoteni. In localitatea Rosia s-au vizitat casele traditionale si s-a putut participa la slujba de Inviere unde locuitorii din Rosia participa cu cosul de bucate de a doua zi pentru a fi sfintite. In localitatea Dragoteni turistii au putut vedea cum se incondeiaza ouale cu motive florale specific acestui judet.

Braşov - Mulţi turişti care nu merg întotdeauna la slujba de Înviere în oraşele unde locuiesc o fac aici. Localităţile Prejmer, Râşnov, Cristian, având şi biserici creştine de alte rituri, sunt frecventate de catolici şi protestanţi.

Buzău - Lecţii de încondeiat ouă cu specific tradiţional buzoian (roşu şi alb), participarea la slujba de Înviere.

Cluj - Vopsitul ouălor, udatul (luni, a doua zi de Paşte, băieţii merg la fete să le ude) şi tradiţie culinară specifică sărbătorii Pascale: ciorbă de miel cu măcriş, friptură la tavă cu vin roşu şi salată de cartofi.

Constanţa - participarea la slujba de Înviere de la malul mării ("Lumina de la malul mării").

Gorj - gastronomie: pui la ceaun, ciorbă acrită cu corcoduşe; participarea la slujba de Înviere apoi servirea unei ciorbe cu leuştean, cozonac şi ouă înroşite.

Hunedoara - participarea la slujba de Înviere; în cadrul comunităţii italiene din Haţeg are loc alergarea prescurii, unde se transmite o bucată de plăcintă de la unul la altul, alergându-se.

Maramureş - În Joia Mare s-a realizat Pasca pentru noaptea de Înviere; În Vinerea Mare: între orele 10:00 şi 12:00, în majoritatea pensiunilor din judeţ au avut loc cursuri de încondeiat ouă, s-a tăiat mielul şi s-a făcut zeamă acră de miel, iar în fiecare sat s-a participat la slujbele de la biserică specifice acestei zile. La festivităţile religioase, oamenii locului poartă întotdeauna, cu mândrie, costumul popular românesc cu specific local. În multe sate din Maramureş, duminică dimineaţa, începând cu ora 04:00, oamenii se duc la biserică cu toată mâncarea pregătită pentru această sărbătoare, pentru a participa la slujba de Înviere ce are loc între orele 06:00 şi 08:00. După slujba de Înviere se sfinţesc bucatele aduse şi fiecare pleacă spre casă pentru a se bucura în familie de această sărbătoare.

Neamţ – participarea la slujba de Înviere.