Ziua când a Dumnezeu a zis:"Să dea pământul în sine verdeață: iarbă care face sămânță, după felul și după asemănarea ei și pomi roditori cu sămânță, după fel pe pământ(...)". Ziua a treia când la Facerea Lumii s-a pus sămânța pentru pământul de azi.
Acum 2025 de ani, Mântuitorul a arătat sămânța credinței. Ca să se cunoască omul după rod. După gând, cuvânt și faptă. Ziua seminței poate a fost ziua în care El ne-a arătat nouă vindecarea. Și nu orice vindecare, ci vindecarea de cele grele: de păcat, de egoism și de moarte. Adică, ne-a pus sămânța nemuririi. Și pentru asta a ales femeia păcătoasa care a adus mirul de nard. Ca să se plinească Scriptura și ca să fie ca un pod peste lume, să lege mirul adus de magi, pentru că venise vremea să plece. Să plece, să rupă ușile iadului să dea viață vesnică drepților Lui de acolo.
Atunci a venit femeia păcătoasă să împlinească. Cu mirul într-un vas de alabastru, cu miros de nard, poate cel mai scump în timpul acela. A venit la picioarele Lui și s-a lepădat de sine. De păcat. Cum? A spart vasul! Spargerea vasului este lepădarea de sine ca să Fie ca o renaștere. În suflet și trup. Ca să vină vindecarea prin credință.
Si e tot ziua, în care apele se despart, și unul din apostolii Săi va rămâne în istoria lumii cu un nume similar cu Trădarea: Iuda. Din egoism, din lașitate și avariție pentru tot ce e material. Tot o sămânță și ea. Trădarea prin vânzare! Pentru arginți.
Fiecare a ales să intre în Veșnicie într-un fel.
Credința și trădarea. Ascultarea și neascultarea. Un altfel de șarpe al Raiului. O sămânță a răului care a traversat veacurile. O vedem și azi printre noi. La fiecare pas. Și da! Împărtășirea lui Iuda la Cina cea de Taină a fost spre osândă, a fost vânzarea. A luat Trupul și Sângele Mielului după care a plecat să vândă. La timpul prezent! Pentru că și Iuda a lăsat sămânța trădării.
Nu degeaba vine Lumina Sfântă în fiecare an și nu degeaba avem ziua a treia din Săptămâna Patimilor în Veșnicie cu noi! Nu! Le avem ca să privim trădarea în față! A celor mai apropiați oameni. Cum ar fi altfel tradare dacă nu ai mânca din aceeași farfurie tu, vândut și tu, trădător?!
Traversează veacurile și se repetă aceeași poveste! Pentru că Domnul nostru ne-a lăsat tipologiile oamenilor prin apostolii săi și vindecarea sufletelor în nemurire prin pocăință și credința păcătoșilor Săi.
Noi doar avem de ales! Ca cine să fim! Să ne lepădăm de noi si să ne luăm Crucea, să mergem pe Calea Golgotei, sau să alegem calea păcatului și să alegem trădarea? Ca Iuda. Care nu a înțeles că e vorba despre suflet în eternitate și nu de lucrurile materiale. Căci vasul de alabastru spart la picioarele Mântuitorului avea mir de bard care costa atunci cât plata unui om pentru un an de lucru.
Prețul Veșniciei! Munca si pe tine ca om! Când vine vremea pentru fiecare dintre noi, să alegem! Pe ce Cale pășim! Pe cea grea a Credinței sau pe cea ușoara a pierzaniei.
Acolo a fost pusă sămânța! Credinței! Fericiți cei ce nu au văzut și au crezut!
Pentru că aceea au în ei sămânța care-i face nemuritori. Prin pocăință! Cea asumată a cunoștinței păcatului!
Si azi e abia miercuri! A treia zi a Săptămănii Patimilor. Când omenirea se pregătește de Golgotă.
Să ne lepădăm de noi, ca femeia pacatoasă de vasul de alabastru plin de mir de nard. Ca să reînviem în suflet și trup pe acest drum ca Om Nou! Botezat prin apă și foc! Cu pecetea Duhului Sfânt ca mărturie că ai ales o Cale! O Cale spre Biruință asupra păcatului!
Domnul să vă binecuvânteze!
#fițibiruitori
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.