După cinci luni de batjocoră totală, după ce ți-au rupt mâinile, ți-au rupt picioarele, ți-au pus din nou botniță pe gură, te-au arestat, te-au umflat din trafic, te-au haituit cu miliția peste tot, a venit rândul tău. Azi!
Aźi, a venit vremea să înveți din nou să-ți crească aripi. Nu ca să mergi, ci doar ca să zbori. Azi, a venit vremea să te ridici peste înaltul piscurilor carpatine ca un vultur, după ce a murit și a avut curajul să reînvie într-unul mult mai tânăr.
Și de pe cel mai înalt pisc de piatră, tu, Românie, înalță-te și-ți întinde aripile peste câmpurile și munții tăi falnici. Ca să te vadă pe tine lumea și tu doar să Fii! Nu trebuie să vezi pe nimeni pentru că doar așa in nevedere vei putea sa cuprinzi totul.
Ai urcat muntele pe o cărare îngustă și pentru că mergeai spre pisc, singură, înjurată, huiduită, primind toate pietrele ce au putut fi aruncate în tine, tot de ai tăi, pe drumul tău de urcuș te-ai întâlnit, tu, fată, cu șeitan.
Pentru că venise vremea ca el să coboare. Prea de mult stătuse pe piscul muntelui. Și pentru că drumul tău și al Șeitanului s-a încruțișat, lupta a fost acerbă. Între un Vultur și un Șarpe! Știu! Înfruntarea a fost cruntă! Ai avut momente în care cu aripile frânte, ți-ai spus că cedezi. Că e gata! Că te-ai dat bătută! Cu atât mai mult cu cât cei din armata Șarpelui erau frații tăi! Cei care coborau împreună cu Șeitan. Nu aveau teamă ca erau pe același drum cu el, Șarpele! Si erau mulți. Da' și tu nu erai singură! Doar că nu știai! Încă!
Nu erai, nu ai fost, nu ești și nu vei fi singură!
Ești o întreagă Oaste! Tăcută, surghiunuită, amenințată și umilită. Sau poate doar smerită! Cine poate să știe?!
Dar, pentru că armata lui Șeitan te-a făcut în toate felurile și ți-a zis că ești Boț, Tiriboț, nespălat, extremist, retrograd, prost că ești rus și dușman ție, Românie,
Azi,
A venit timpul să arăți că ești o Oaste a lui TATOV!
Și pentru că dincolo de ce s-a văzut, tu știi Adevărul!
Azi, treci în fruntea cărării și armata lui Șeitan îți rămâne în spate. Doar de acolo din spate poate răcni spre tine. Pentru că tu, Românie azi, ești în fața ei. Și ea, armata lui Șeitan ți-a rămas în spate. Doar din spatele tău te mai poate vedea și niciodată din față! Pentru ca doar așa, te va lătra. Nu poți lătra la cei din spate deoarece ei văd doar în fața lor.
Azi, dă-le dreptate, draga mea Românie! Și arată-le că ești o Oaste Măreață! Așa cum te-a învățat Scriptura! Azi, fii Vulturul de pe Steagul Credinței și întinde-ți aripile tinere ce se vor uni în zbor cu aripile Vulturului mai mic ce zboara de vineri deasupra Europei. El, fiind mai mic, a reușit să zboare de două ori mai sus. În tăcere, pace și demnitate. Azi, e rândul tău!
Arătă-le că au avut dreptate! Arată-le că azi, faci parte din Oaste!
O oaste ce se poate chema TATOV! Ca să le dai și lor multă bucurie!
Zboară, azi, Românie, mai semeață ca niciodată!
Pentru că doar așa, prin puterea tăcerii, poti arăta că strigarea care a rupt ușile iadului nu a fost în zadar:
Hristos a Înviat!
România a Înviat!
Domnul să vă miluiască!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.