Boboteaza!

Apă! Multă apă! De la Iordan până la capătul pământului. Curge! Și cu ea curg toate păcatele noastre! Grele!

De la gând pâna la faptă. De la minte până la Cuvânt și de la Cuvânt la lucrul făcut.
De cele mai multe ori, gânduri rele! Duhurile patimilor din rugaciunea excepționala a lui Efrem Sirul! Care ne-a învățat că fiecare patimă, are în opusul ei virtutea. Doar că nu o vedem! Uneori nici nu o căutam! Nu știm că există ca să putem opri patima.

Parcă mai ieri glasul de tunet al Sfântului cu aripi, dragul meu drag, Ioan Botezătorul striga în pustie să ne pocăim!
Dacă ne ascultăm inima, o să-l auzim și azi. Cu siguranță! Numai că noi, ne auzim doar pe noi!

Nu mai ascultăm nimic. Nu mai auzim nimic, nu mai vrem să înțelegem nimic. E o larmă incredibilă în mintea noastră și în jurul nostru. Doar tăcerea Cuvintelor poate opri larma sufletelor! Pacea Lui!

Le știm noi pe toate! Și uite unde suntem! Am pierdut Botezul, am pierdut limpezimea minții și mai ales am pierdut duhul blândeții! Suntem mânioși! Și furioși! Pe toți din jur și mai ales pe noi. Ne e rușine să recunoaștem că suntem mici, neputiincioși, limitați în spațiu și timp. Fără El suntem goi! Cadavre vii! Și atunci devenim răi și agresivi cu cei din jur. Dacă eu sunt rănit, să fie toți! Dacă eu sufăr, să sufere toți! Dacă eu sunt singur, să fie toți! Ne comparăm! Tot timpul! Cu alții. Niciodată cu "eu cel de ieri". Ne e frică să ne întâlnim cu noi și atunci ne risipim!

Uităm că fiecare are Crucea sa. Nu seamănă două la fel, greutatea lor e diferită! Doar că uităm că ea, Crucea e Una! În loc să ne unim să o ducem, să ne purtăm poverile unii altora, noi ne creem singuri iadul.

Iadul, cred ca e doar singurătate! Poate cel mai mare blestem din lumea asta. Dar tot cu litera B începe și cuvântul "binecuvântare" și "lumină/splendoare" în aramaica Lui Hristos: Bereshit! B de la Ben! De la Fiu!

De noi depinde ce B alegem! Ca să fim toți fii de Dumnezeu în Har!
Rezultatele le vedem.

Apele curg. La vale!
În mările mari! În matca lor! Doar Iordanul se întoarce din drum pentru Botez! Cu sufletul putem vedea porumbelul ce coboară deasupra Stăpânului apelor și al zidirii, pentru ca vocea Tatălui să mărturisească pe Fiul! Întru Botezul și Pecetea Duhului Sfânt!
Și vocea celui ce strigă în pustie, devine blândă și smerită în fața Fiului Omului! Botez cu apă si foc!

Smerenia Înainte Mergătorului și Botezătorului în fața Ziditorului!

Astfel, Crucile ies din apă, merg pe apă și sfințesc Zidirea!
Ca să ne curețe de furie și să ne arate Blândețea!
Și să ne facă pe toți fii Lui, așa cum a promis Mântuitorul! Atunci când pe Cruce a zis:
"Femeie, iată fiul tău!” Și ucenicului: "Iată, mama ta."
Doar prin Botez!

Fiți binecuvântați!