Savonarola și-a tras pe cap tigva lui Constantin Dobrogeanu-Gherea și ne-a mai aruncat o copită irațională: Cine nu-l iubește pe Volodimir Zelenskii este… „românos”. Noi chiar nu avem de ce să-l iubim pe Volo, iubească-l haholii lui! Și nici de urât nu-l urâm că nu ne-am bolunzit, păcatele mele cele mari și cele grele… Dar Savonarola o ține langa pe stecla de la Digi24 la emisiunea „Teoagă limpede”: „O constatare amuzantă. Amuzantă, însă, până la grotesc și până la a-ți pieri zâmbetul. Inșii ăștia, românoșii ăștia, super-naționaliștii, care, cei mai mulți dintre ei, îl disprețuiesc pe Zelenski, pe Volodimir Zelenski - îl fac în toate felurile, pe lângă că e evreu! E evreu și este un măscărici. Putin e om serios! Puteți auzi genul ăsta de discurs. Dacă le-aș spune în față, sunt curios ce reacții ar vrea dacă le-aș spune așa, într-o discuție - care nu va avea loc niciodată - le-aș spune așa: Dar știți pe cine chema Zelenski? Numele ăsta, Zelenski, stimabililor românoși, românii tari? Pe unul Corneliu Zelea Codreanu! Numele lui Corneliu Zelea Codreanu, numele real al lui Corneliu Zelea Codreanu, este Corneliu Zelenski. Interesant, da? Vasăzică îl fac albie de porci pe evreul Zelenski, ăștia, indivizii ăștia, dar Corneliu Zelea Codreanu se numea și el Zelenski. Românul absolut, Zelea Codreanu!”, și-a vărsat năduful marele gazetar, „referindu-se la liderul Mișcării Legionare, organizație fascistă și antisemită din România interbelică”, notează Digi24.

Să ne aplecăm puțin asupra acestui venin răscopt. Numele conducătorului legionar era „Corneliu Zelea Codreanu”, iar pe tatăl lui îl chema Ion Zilinski, feciorul lui Nicolae al lui Simion Zilinschi. Numele apare scris și Zelinski. Însemna „Verde, de pădure, de codru, codrean”. Am fost în 1991 în satul Igești al Codrenilor de lângă Pătrăuții de Sus, din nordul Bucovinei. Și atunci, țăranii mergeau la biserica din sat în portul lor străvechi și cu bentița de tricolor la piept. Nu erau deci evrei, polonezi sau ucraineni. Așa cum și Eminovici-Eminescu era tot român. În zonele noastre de frontieră, bunii noștri vecini au făcut eforturi disperate să modifice numele românilor chiar și de pe crucile din cimitir, cum aveam să văd la Cernăuți. Pentru deznaționalizare. De aceea, am afirmat de mai multe ori că ucrainenii mi se par cel puțin la fel de rapace ca ungurii. Și cu toate acestea, nu avem de ce să-l urâm pe Volo pentru că este evreu. A, dacă l-am auzit spunând public că „România a invadat Bucovina”, sigur că ne-am amintit imediat și că are urechile clăpăuge, și că umblă cu gânsacul la târg. Fiindcă așa-i românul, dacă nu-ți dai în petic, el nu-ți vede defectele fizice. Cum te-ai dat în stambă, apăi să nu te miri că și-aduce aminte că mătușă-ta era curvă și că te caută la curpăn. Așa și cu Volo. Aluzia lui Savonarola că și Corneliu Codreanu era evreu fiindcă îl chema Zelinschi mi se pare însă ridicolă. „La jumătatea anilor 1930, (…) fiul lui Ion Zelea Codreanu devenise icoana naționalismului românesc, simbol venerat cu entuziasm de două generații de studenți, țărani, boieri și muncitori radicalizați”. (Oliver Jens Schmitt, „Corneliu Zelea Codreanu – Ascensiunea și căderea „Căpitanului”, pagina 22). Adulat și de militari, aș adăuga eu. Cartea este tipărită de Editura Humanitas, iar profesorul Oliver Jens Schmitt nu este nici legionar, nici comunist, nici protocronist și a făcut un stduiu fără egal asupra epocii lui Codreanu. Asta nu înțeleg toți cei ca Savonarola: chiar dacă Ion și Corneliu Codreanu ar fi fost evrei, esențială este opțiunea lor, cămașa destinului, pe care au îmbrăcat-o pentru moarte, iar nu etnia lor. Volodimir Zelenskii este evreu, dar opțiunea lui a fost să conducă Ucraina ca un ucrainean. Alexandr Semionovici, tatăl lui Volo, făcea haltere („ștanga”, în rusă). Vladimir Alexandrovici Zelenskii s-a născut pe 25 ianuarie 1978 la Krivoi Rog. Volo a făcut și el haltere, a câștigat și o medalie la „ștanga”, dar a renunțat de teamă că nu va mai crește. El colecționa timbre, mergea în tabere, primea diplome, făcea balet cu o fată, s-a îmbolnăvit și fata și-a găsit alt partener de dans. Când și-a revenit, Volo a renunțat la balet, dar a jucat baschet, volei, era șeful clasei, a absolvit școala în 1995 cu doi de patru. Tatăl este doctor în științe tehnice, profesor la Institutul Economic Krivoi Rog, mama lui, Rimma, este ingineră. Ceva vreme, Vladimir Zelenskii a locuit în Mongolia, în orașul Erdenet, unde a făcut clasa întâi. Apoi familia s-a întors la Krivoi Rog, iar el și-a continuat studiile la școala nr. 95. Un tânăr normal, cu ceva studii juridice, ajunge să facă și actorie. Apoi, la fel de firesc, ajunge și președinte fiindcă așa a vrut conaționalul Ihor Kolomoiskii. Un oligarh și el pe la Kiev.

Volo gândește la fel ca evreii din delegația Ucrainei de după război la discuțiile cu Stalin despe împărțirea Basarabiei. Stalin și-a îndesat tutunul în pipă, s-a uitat la ei peste ochelari și a spus într-un târziu: „Plohă zașcișciaiut maldavanî svai interesî…” (Prost își mai apără moldovenii interesele lor). În delegația Chișinăului nu exista niciun „maldavan”, Ei au fost totdeauna contra reîntregirii naționale a românilor, la fel ca bunii noștri contemporani Mihail Bruhis, Petre Roman, Vladimir Tismăneanu, Vladimir Socor, Renate Weber, Valentin Stan, Gabriel Andreescu, Adrian Severin… Este opțiunea lor și o respectăm, chiar dacă eu n-o înțeleg. Să facă Respublika Molotov orice, dar fără unirea cu România… Așa s-au comportat și în 1918 la votul pentru unirea din 1918 în Sfatul Țării de la Chișinău. Oare de ce? Îmi pun și eu întrebări, ca orice „românos”…