
Observația distinsului profesor Tiberiu Tudor merită cercetată și aprofundată. La prima vedere, eu nu cred însă că ortodoxia se contrapune „civilizației occidentale”. Greco-catolicii din nord-vestul Ucrainei nu sunt nici protestanți, nici catolici. Toată Ucraina este un amestec de mancurți și atei, de ortodocși, greco-catolici și neoprotestanți. Pe toți îi unește un singur lucru: ura atavică față de ruși, față de români, polonezi și de toți vecinii, din cauza cărora - cred ei - nu și-au consolidat un stat puternic. Acum, America îi ajută...
Pe de altă parte, nu cred că disparția Rusiei ar provoca automat dispariția ortodoxiei, cum crede Huntington. Poate să se pulverizeze Rusia, să zboare în spațiu cu toți hackerii și blondele ei, călugării de pe Muntele Athos își vor vedea pe mai departe de rugăciunile lor, la fel ca românii... (Viorel Patrichi)
„Războiul din Ucraina din perspectiva „Ciocnirii Civilizațiilor”
Este de mirare că, în tot războiul informațional/dezinformațional care însoțește conflictul armat din Ucraina, nimeni nu face referire la celebra carte, din 1996, a lui Samuel Huntington Ciocnirea Civilizațiilor și Refacerea Ordinii Mondiale (The Clash of Civilizations and the Remaking of World Order), unde Ucrainei i se acordă o analiză specială, care pune în evidență motivațiile conjuncturii geopolitice în care ne aflăm astăzi.
Huntington, unul dintre cei mai renumiți politologi americani, a fost profesor de științe politice la Universitatea Harvard, președinte al Asociației Americane de Științe Politice, coordonator pentru planificarea securității în cadrul Consiliului Securității Naționale al Statelor Unite (1977-1978).
I. Ciocnirea Civilizațiilor.
Conform paradigmei civilizaționale a lui Huntington "viitoarele conflicte internaționale vor fi generate de state, sau grupuri de state ce aparțin unor civilizații diferite”. În prima jumătate a secolului XXI, patru civilizații se vor confrunta dominant pe arena internațională: Civilizația Occidentală (cu stat lider, sau, în termenii lui Huntington, „stat nucleu” ─ SUA), Civilizația Ortodoxă-Rusă (nucleu Rusia), Civilizația Islamică (nucleu încă nedefinit) și Civilizația Sinică (nucleu ─ China). "Ciocnirile periculoase ale viitorului se vor naște probabil din aroganța universalistă Vestică, intoleranța Islamică și autosuficiența agresivă Sinică”
Primul grup de conflicte, între Occident și Islam, a însângerat Orientul Mijlociu și Nordul Africii în primele două decenii ale acestui secol: Afganistan, Irak, „Primăvara Arabă” (Tunisia, Egipt, Libia, Siria, etc.), cu un efect mai degrabă de destabilizare decât de import de democrație liberală occidentală.
În privința conflictului pe care îl trăim astăzi, între cele două mari state nucleu, Statele Unite ale Americii și Federația Rusă, previziunea lui Huntington este categorică: „Speranțele de încheiere a unor parteneriate intercivilizaționale strânse, precum cele referitoare la o colaborare între Rusia și America, exprimate odată de către conducătorii lor, nu se vor materializa"; cu amendamentul, valabil și în momentul de față: „Totuși, statele nucleu folosesc rareori forța unul împotriva altuia.”. Este fundamentală și afirmația: „Dacă Rusia ar deveni Occidentală, Civilizația Ortodoxă nu ar mai exista.”
II. State de falie.
Un al doilea aspect esențial pe care Huntington îl relevă este cel al statelor divizate civilizațional intern („cleft countries”), printre care dă o atenție specială Ucrainei prezentând o hartă a acestei divizări, bazată pe rezultatele alegerilor prezidențiale din 1994. Toate alegerile ulterioare din Ucraina au confirmat această linie de falie.
„Ucraina este o țară divizată, cu două culturi distincte. De mai multe secole, linia de falie dintre Occident și Ortodoxie trece prin centrul Ucrainei.”
Dintre cele trei scenarii pe care Huntington le discută, se pare că evoluția actuală a evenimentelor duce spre cel pe care îl considera ca având o probabilitate medie, anume ca „Ucraina să se divizeze de-a lungul liniei de falie, în două entități distincte, iar cea estică să se unească cu Rusia.”
Și aceasta pentru că ─ putem aprecia acum ─, în cazul Ucrainei, situația ei de stat de falie se suprapune peste conflictul geopolitic dintre Statele Unite și Federația Rusă, un conflict civilizațional global în termenii analizei lui Huntington. Această suprapunere a făcut ca soluția de compromis rezonabil a Acordurilor de la Minsk (2014-2015) să fie practic pulverizată.
Prof. Dr. Tiberiu Tudor”
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
După ce trupele ruse au invadat Ucraina, statele occidentale au impus sancțiuni fără precedent afacerilor, presei, politicienilor și oligarhilor ruși. Ucraina este, de asemenea, aprovizionată cu arme din Occident la dimensiuni incredibile. De la începutul războiului, a primit arme și muniții în valoare de peste 3,7 miliarde de dolari numai din SUA. La 28 aprilie 2022, președintele american Joe Biden a anunțat că intenționează să mărească sprijinul financiar pentru Ucraina cu încă 33 de miliarde de dolari. În plus, a fost reactivată o lege americană din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, prin care Ucraina poate fi sprijinită cu arme americane practic nelimitat, de exemplu, prin simpla "împrumutare" a acestora! Având în vedere ajutorul militar acordat de Occident, Rusia a avertizat încă de la jumătatea lunii aprilie asupra unor consecințe imprevizibile. Cum toate avertismentele anterioare ale Moscovei au fost ignorate de Occident, acest lucru ar putea duce la o confruntare directă între Rusia și NATO și, prin urmare, la un al treilea război mondial. Întrucât istoria ne învață că și ultimul război mondial a avut mai mulți părinți și s-ar putea ca acesta să fi fost provocat în mod deliberat din cauza anumitor interese, se pune întrebarea și în cazul conflictului actual: este oare posibil să se dorească o confruntare directă cu Rusia?
https://www.kla.tv/_files/video.kla.tv/2022/05/22507/AnalistulFinanciarMartinArmstr_480p.webm
https://www.breitbart.com/politics/2022/02/27/george-soros-u-s-must-do-whatever-possible-back-ukraine-against-russia/