Puteam să aleg din Carrefour: ceapă din Egipt sau ceapă din Franța, din Germania, iar dacă nu-mi plăcea niciuna, puteam să iau ceapă cu ochi oblici din Coreea de Sud. Am preferat o ceapă care semăna la culoare cu coroana lui Tutankhamon.
Am luat decizia asta internaționalistă după ce am trecut prin Piața Obor, unde era „ceapă de Buzău”, mai turtită la capete și mai gustoasă. 9 lei kilogramul. L-am întrebat pe vânzător de ce o vinde mai scump decât ceapa din Egipt. „Păi asta-i ceapă românească, bre!” „Românească de unde?” „Dupe la Ciorogârla...” „E mai scump transportul de la Ciorogârla la București, decât drumul din Egipt?” „Nu, da-i românească, bre...”
Ei bine, la un cumpărător trăsnit ca mine, ține un asemenea argument, dar nu face doi bani pentru majoritatea cumpărătorilor care iau tot ce este mai ieftin.
Avem deci mai multe dileme: cumpărăm mărfuri mai ieftine sau produse românești? Să fie oare mai sănătoase produsele cele mai ieftine? Eu știu că nu. Putem să concurăm la tomate de seră cu pătlăgelele din Turcia, unde este căldură mai mare? Evident că nu. Putem să-i batem pe turci și pe greci la roșii în câmp? Categoric da. Și de ce nu trebuie să sprijinim mai mult asemenea culturi și procesarea lor? Avem o productivitate suficient de ridicată ca să vindem mai ieftin decât Ungaria, Polonia, Germania, Franța? De cele mai multe ori - nu. Și atunci ce facem? Renunțăm la ferme? Avem o nevoie stringentă de apă pentru culturi, dar nu am scris un cuvânt despre irigații în PNRR, dar ne obsedează cum să creștem pensiile speciale. Și atunci, avem conducători normali la trup și la minte? Eu cred că nu.
Nu avem înghețată pe bază de lapte! Toate pizzeriile folosesc un pseudo-cașcaval din ulei de palmier, iar laptele din fermele noastre se vinde cu 1,40 lei. Și vine DELACO și se laudă pe la toate televiziunile: „Am făcut o mare brânză!” Absolut greșit! „O mare brânză” au făcut toate guvernele noastre, care permit de trei decenii intrarea produselor contrafăcute în țară. ANSVSA se laudă că face controale peste controale la produsele din Ucraina, dar fermierii ne asigură că ANSVSA nu vrea să aibă laboratoare omologate pentru detectarea aflatoxinei, a grăsimilor hidrogenate, interzise prin lege, a pesticidelor și fungicidelor, a nitraților în exces. La fel ca în perioada interbelică, mafia importatorilor face legea și normele de aplicare pentru alimentația publică. Și dacă politicienii tot vor să ne teleporteze în trecutul îndepărtat, de ce se miră dacă vor apărea cămăși verzi cu centuri de piele? Dar vor striga ca din gură de șarpe de dudău: Presa e vinovată! Pentru că s-a lăsat controlată, iar noi știm că nu e bine să dai într-un câine străin că nu știi niciodată al cui este...
Și dacă tot avem noi atâtea dileme, și trileme, și cvadruleme și... polileme, de ce să ne minunăm că ne îngropăm cu toții, cu tot cu fermieri?... Totuși, opțiunea este la noi. (Viorel Patrichi)
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Politica agricolă catastrofală din ultimii 30 de ani în România a făcut ca în țară să nu se mai producă aproape niciun fel de semințe, fermierii devenind total dependenți de importuri. Odată cu semințele, s-au importat și bolile incluse în acestea, care au compromis culturi întregi. Printre acestea se numără și Stemphylium, o boală din sămânța de ceapă, care i-a determinat pe fermieri să renunțe la cultivarea acesteia.(...)
https://www.national.ro/sanatate/fermierii-avertizeaza-importam-seminte-de-legume-cu-boli-incluse-791708.html
https://m.youtube.com/watch?v=_LOH84bae_c