Printr-o succesiune de crize fabricate, invocând „amenințarea la adresa democrației”, Stânga încearcă să acapareze Puterea Absolută. Controlul total.

Într-un editorial senzațional pentru Front Page Magazine, Daniel Greenfield demască planul diabolic din spatele tuturor crizelor recente.

Cititorul ActiveNews, pentru care am tradus acest text, este invitat să citească în loc de „America” întregul Occident, pentru a înțelege mai bine în ce situație ne găsim.

Vorba lui Greenfield: „Puteți să îi spuneți Fascism, pentru că exact asta este!”

*

Fie că este vorba de etichetarea ca teroriști a părinților care denunță teoria critică a rasei și ideologia sexuală din școli, fie că este vorba de descinderea de la Mar-a-Lago, Departamentul radicalizat al Justiției condus de Procurorul General Merrick Garland transformă opoziția politică preelectorală în amenințare la adresa securității naționale.

Scrisoarea de tristă amintire a Departamentului Justiției adresată școlilor a fost trimisă cu o lună înaintea alegerilor pentru postul de guvernator din Virginia, acolo unde își are sediul National School Board Association, fără a mai vorbi despre o mare parte a Establishmentului din D.C.

Exact așa cum s-au temut Garland și oamenii lui, protestele școlilor au contribuit la alegerea ca guvernator a Republicanului Glenn Youngkin, răsturnându-l practic pe fostul guvernator Democrat.

Raidul de la Mar-a-Lago a fost programat cu multă precizie, conform politicii Departamentului de Justiție de a evita mișcări sensibile din punct de vedere politic cu 90 de zile înainte de alegeri.

Adevăratele alegeri pe care le are în vedere sunt cele din 2024.

Și, dacă îi reușesc planurile, 2024 va fi noul 1984.

Dosarul Steele, investigația Mueller, descinderea de la Mar-a-Lago și tot ce s-a petrecut înainte și după fac parte din mai vastul întreg numit SpyGate, care este caracterizat de folosirea instrumentelor securității naționale pentru a suprima opoziția politică. În special înaintea și în timpul alegerilor.

Invocarea pericolului la adresa securității naționale, fie că este vorba de ruși sau de documente clasificate, este numai o stratagemă care le permite Democraților să își exercite puterea de investigație practic fără limite și în mod secret.

Dincolo de detaliile acestor anchete, care, privite mai atent, devin la fel de lipsite de conținut ca dosarele Steele sau Mueller, se află planul mai amplu de a crea o criză descrisă drept „amenințare la adresa democrației”.

„Amenințarea la adresa democrației” vrea de fapt să spună „amenințare la adresa Democraților”.

Sursa acestei amenințări o reprezintă Republicanii și conservatorii.

Vectorii acestei amenințări pot fi descriși ca venind din Rusia, sau de la părinții elevilor, sau de la activismul electoral, sau de la „dezinformarea” pe internet.

Ideea este că activități politice care sunt esența însăși a democrației - libertatea de expresie, de protest și de campanie electorală – sunt etichetate ca „amenințări la adresa securității naționale”.

Plasa acestei crize se întinde de la persoanele care postează pe rețelele sociale la candidați politici și instituții.

Pentru a face față „amenințării la adresa democrației”, guvernul se declară obligat să supravegheze rețelele sociale, iar companiile care au platforme sociale trebuie să cenzureze ideile neaprobate.

Candidații care au convingeri greșite trebuie împiedicați să ajungă în funcții.

IRS (fiscul) trebuie să investigheze ONG-urile conservatoare.

Asupra companiilor trebuie exercitate presiuni pentru a nu face donații candidaților conservatori.

Iar armata trebuie să fie pregătită să intervină în cazul oricărui eveniment grav care ar constitui o „amenințare la adresa democrației”.

Adevărata amenințare la adresa democrației, sau mai degrabă la adresa întregii republici, o constituie de fapt Democrații.

Scandalul SpyGate care l-a vizat pe Trump este unul dintre firele care formează rețeaua care servește la incriminarea oricărei opoziții față de programele Stângii.

„Cancel Culture” a reușit deja să sancționeze economic libertatea cuvântului. Etapa următoare constă în anchetarea penală a persoanelor care s-au opus în mod non-violent turbulenților rasiști de la Black Lives Matter.

Argumentul implicit este că rasismul a făcut parte din criza sanitară și că reprezintă și el o amenințare la adresa democrației.

Cei care refuză să îngenuncheze și să își recunoască privilegiile de suprematiști albi perpetuează criza și deci constituie o amenințare pentru întreaga națiune, care trebuie combătută.

Aceeași mașinărie colectivistă este pe punctul de a folosi forța legii pentru aplicarea dogmei încălzirii globale, utilizând instituțiile financiare, companiile de asigurări, reglementările SEC (Comisia pentru titluri de capital și tranzacții), codurile imobiliare și alte nenumărate mărunțișuri financiare pentru a impune Green Deal de o manieră extra-legislativă.

Sancționând companiile și persoanele până la conformarea acestora.

Monopolurile .com îi cenzurează deja pe cei care nu o fac.

Încă o dată: argumentul este că viața umană pe planetă este în pericol. Cine nu respectă linia oficială reprezintă o amenințare pentru întreaga rasă umană. Și trebuie, fie să se conformeze, fie să fie redus la tăcere.

Evident că rasa și mediul nu reprezintă adevărata problemă. Nu mai mult decât Rusia sau documentele clasificate din SpyGate.

Crizele fabricate sunt folosite pentru a justifica abuzurile totalitare fasciste ale puterii.

Detaliile oricărei crize sau alegații individuale contează mult mai puțin decât tacticile folosite pentru a reprima disidența în fața acestei așa-zise urgențe iminente.

Fiecare criză este întâmpinată printr-o reacție centralizată care asociază autoritatea federală, complicitatea companiilor, presa națională, elitele culturale și toate sferele înalte ale puterii din Statele Unite.

În timp ce descinderile FBI se pierd în investigații ale Congresului, consilieri pentru Securitatea Națională, echipe electorale, laboratoare de cercetare asupra opoziției și organe de presă par să vorbească toate la unison, deoarece funcționează ca pârghii ale aceleiași mașini.

La fel, conducerile consiliilor școlare, responsabilii din Departamentul Justiției, presa și editorii încep să funcționeze ca niște componente ale unei singure entități politice.

Deoarece toate sunt doar moduri diferite pentru a descrie Stânga.

Într-o adevărată manieră orwelliană, „amenințarea la adresa democrației”, ca toate sloganurile stângiste, ar trebui interpretată exact pe dos față de ceea ce pare.

De fapt, democrația este amenințarea pentru un sistem politic nedemocratic și construit în jurul unor instituții nedemocratice.

„Amenințarea la adresa democrației” se manifestă atunci când candidații conservatori câștigă alegeri și se simte mai pronunțat în instituțiile mai puțin democratice – birocrațiile guvernamentale, presa națională, universitățile de elită și ierarhiile superioare ale corporațiilor.

Această clasă conducătoare, din ce în ce mai integrată, trece la acțiune atunci când este incapabilă să fraudeze niște alegeri și atunci țipă că este „amenințată democrația”.

Cu cât înregistrează mai multe eșecuri, cu atât „criza” este mai urgentă, cu atât „metoda” de a-i face față este mai nemiloasă.

Pierzând o dată alegerile, și temându-se că le pierde și în 2022 și 2024, ea devine din ce în ce mai necruțătoare.

Soluțiile tuturor crizelor se rezumă la componentele mașinăriei: statul administrativ, conducerile companiilor, monopolurile tehnocratice, șefii din educație, grupurile de fațadă de așa-ziși activiști și mulți alții care profită de orice urgență pentru a acapara mai multă putere și a face față amenințării pierderii alegerilor.

Descinderea de la Mar-a-Lago este un avertisment că mașinăria se pregătește rapid să combată „amenințarea la adresa democrației” la alegerile din 2022 și 2024, folosind securitatea națională ca pe o armă, cenzurând „dezinformarea” și distrugând opoziția politică.

Mașinăria va face tot ce va fi nevoie pentru a câștiga, nu pentru că are nevoie să câștige alegerile pentru a-și pune în aplicare agenda, ci pentru că a câștiga alegerile reprezintă o acoperire convenabilă pentru a explica uriașa cantitate de putere pe care o acumulează.

Democrația nu este aici decât o chestiune de fațadă. Când tencuiala cade, oamenii încep să bage de seamă că alegerile nu par să mai aducă mari schimbări. Și că lucrurile continuă să funcționeze de aceeași manieră.

America este într-o situație proastă și periculoasă. Și va fi și mai rea din 2024.

Aici nu este vorba despre câștigarea alegerilor, ci de a le face irelevante. Scopul este de a elimina opoziția, nu doar în cabina de vot, ci și în întreaga societate.

Stânga va face uz de toate puterile pentru a interzice orice formă de non-conformitate ideologică, folosind guvernul, companiile și cultura pentru a urmări în justiție, concedia și elimina orice persoană disidentă.

Toate acestea se fac printr-o succesiune de crize și de amenințări la adresa democrației, liniștii sociale sau a mediului. Nu pentru că amenințările ar fi reale, ci pentru că ele permit Sistemului să invoce diferite componente pentru a le folosi ca pârghii împotriva inamicilor politici.

Puteți să îi spuneți Fascism, pentru că exact asta este!