Atenție mare la ceea ce se întâmplă azi la Chișinău:

„Secretarul american de stat al SUA, Antony Blinken, aflat în vizită la Chișinău, a spus că SUA sprijină negocierile în formatul 5+2 pentru soluționarea conflictului transnistrean cu respectarea integrității teritoriale a R. Moldova și un statut special pentru regiune”, asta auzim și citim azi în presă.

Dacă SUA lui Biden susține formatul 5+2 în continuare și mai precizează că sprijină și ideea de „statut special pentru regiune”, asta înseamnă că SUA lui Biden susține actuala invazie a lui Putin în Ucraina și planul lui de dezmembrare a Ucrainei, dar și a Republicii Moldova (hărțile zilnice ale Moscovei privitoare la ofensiva militară asupra Ucrainei indică regiunea transnistreană a RM ca teritoriu ocupat de armata lui Putin alături de regiunile Luhansk și Donețk, precum și a restului teritoriului ucrainean - foto cu Lukașenko)!

Dacă unele surse informau încă cu mult înainte că Ucraina ar fi o monedă de schimb între SUA și Rusia, acum înțelegem că nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova este aceeași monedă de schimb între Biden și Putin!

Iar cei doi șefi de stat, Volodimir Zelensky și Maia Sandu, nu reprezintă altceva decât niște unelte ale intereselor acestor două mari puteri.

Asta mai inseamna ca reunirea noastra cu Patria mamă România rămâne a fi un vis frumos al nostru.

Mai rau este că pentru Klaus Iohannis reunirea celor doua maluri de Prut nu a fost nici măcar un vis.

În replică la opinia mea de respingere a punctului de vedere exprimat de Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, aflat în vizită la Chișinău, potrivit căruia „SUA sprijină negocierile în formatul 5+2 pentru soluționarea conflictului transnistrean cu respectarea integrității teritoriale a R. Moldova și un statut special pentru regiune”, expertul în chestiuni privind separatismul transnistrean, Ion Leahu, scrie:

„Cer scuze de intervenție – dar poate susținerea negocierilor în formatul respectiv și ascordarea transnistriei a statutului special ne va salva de furia celui de la Moscova și vom ajunge întregi la finalul măcelului?”.

Răspunsul meu pe marginea opiniei dlui Ion Leahu este acesta:

Singura soluție pentru a scăpa de furia dementului de la Moscova este, în această clipă, reunirea cu România!

Pentru asta, ar fi trebuit deja, încă din 24 februarie când dementul de la Moscova a dat ordin de invadare a Ucrainei, ca guvernele de pe cele doua maluri ale Prutului să inițieze o „celula de criză”, care să propună solutii imediate, reale și realiste în acest sens în actualele conditii istorice, inclusiv modalitățile de asigurare a votului majoritar constituțional în Parlament de Unire cu România (pentru asta, ar fi trebuit deja puse în acțiune mecanismele de ademenire/„cumpărare” a unui număr necesar de deputați de la Șor și de la PSRM, inclusiv inițierea unor discuții în acest sens cu „fugitii” peste hotare Plahotniuc, Sor! Oferirea acestor „penali” a garanțiilor de scutire de pedeapsă, să zicem, în schimbul determinării deputaților din „subordinea” lor să voteze Unirea ar putea fi una dintre căile de asigurare a numărului necesar de voturi – 67 sau 68 – pentru modificarea Constituției în sensul unirii cu România).

Anume o asemenea cale ne-ar asigura în cel mai scurt timp adăpostul NATO și UE, despre care tot se vorbeste.

„Statutul special” care, iată, vine acum și dinspre SUA, ne-ar lega definitiv de Rusia!

Mai mult decât atât: în cazul acceptării și acordării de către Chișinău a acestui statut, cu încălcarea Legii din 22 iulie 2005, care prevede pentru asta condiția de retragere a trupelor și munițiilor rusești din zona transnistreană, vom pierde definitiv și Tighina!

Și tot definitiv vom pierde șansa aderării la UE.

Din păcate, cele două guverne – de la București și Chișinău – nu au inițiat „celula de criză” care să ne salveze și nici nu au dat vreun semn până acum că ar fi capabile să realizeze acest act românesc suprem – readucerea la sânul României măcar a unei părți din teritoriul național înstrăinat pe nedrept.

Aș vrea mult să greșesc și mâine să aud că o asemenea „celulă de criză” există totuși!