Din câte înțelegem, denunțul a fost pus la cale „în interiorul PEN România”, fiind întitulat „Scrisoare deschisă a societății civile către Maia Sandu” și semnat de o droaie întreagă de „scriitori, regizori, muzicieni, istorici ai religiilor, jurnaliști etc.”, care pretind probabil că reprezintă intelectualitatea din România, și are menirea de a o îndemna pe Președinta de la Chișinău, Maia Sandu, să nu admită „intervențiile unor actori politici din România” în „forțarea retrocedării clădirii Bibliotecii Naționale a Moldovei către Mitropolia Basarabiei, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române, în urma unui lobby politic intens susținut de actori politici din România”! Și asta din considerentul că, zic ei: „Este inadmisibil ca patrimoniul arhitectural al Republicii Moldova să constituie obiectul unor tranzacții politice. Statul român are obligația morală să susțină fără rezerve Republica Moldova, fără a condiționa sprijinul de tranzacții de acest gen”.

Dacă la sfârșitul anilor optzeci ai secolului trecut, în plin regim de ocupație rusească, zeci și sute de mii de basarabeni își strângeau semnăturile pentru repunerea în drepturi a Limbii Române și a alfabetului ei latin, de care am fost văduviți încă din 1944, a Tricolorului, a numelor și prenumelor noastre, schimonosite și rusificate de ocupantul bolșevik, astăzi, voi, împreună cu ideologii antiromâni de la Chișinău reprezentați de Mark Tkaciuk, cu batalioanele politice ale Moscovei în frunte cu Dodon, Tauber și Șor, în stilul campaniilor de îndobitocire de tristă faimă ale puterii sovietice, vă puneți iscăliturile pe denunțuri scârboase îndreptate împotriva Bisericii Românești din stânga Prutului, adică împotriva ființei și identității noastre românești.

Astăzi, pe vreme de război, voi acționați de partea ocupantului rus!

Să fie clar: faptul de a-i cere Chișinăului oficial să nu admită restituirea patrimoniului Mitropoliei Basarabiei, în conformitate cu decizia instanței europene, se constituie în cea mai concludentă dovadă că acționați eminamente în interesul Moscovei și împotriva interesului românesc!

Sunteti atât de jalnici și de mișei încât nici nu face să vă amintesc de explicațiile pertinente ale lui Mircea Eliade la întrebarea: de ce intelectualii sunt lași? Pur și simplu, nu face să raportăm numele unui mare intelectual al României la mizeriile puse la cale de voi în stilul cel mai kaghebist posibil.

Văd că faceți vâlvă mare și în jurul persoanei numite în fruntea ICR-ului de la Chișinău.

Nu știu cât de devotată i-a fost Monica Babuc unuia ca Plahotniuc, știu însă foarte bine că Monica Babuc (o cunosc, mi-a fost colegă mai mulți ani în cadrul PPCD-ului, cel luptător și românesc!) nu a scris scrisori/denunțuri împotriva Mitropoliei Basarabiei și împotriva Bisericii Ortodoxe Române în general, așa cum o faceți voi acum! Din contră, a apărat-o prin toate mijloacele posibile, inclusiv în calitatea ei de ministru al Culturii, fapt menționat și de Patriarhia Română.

Or, în condițiile actuale de afirmare a identității românești a Basarabiei, repunerea în drepturi a Mitropoliei Basarabiei este cel mai important și cel mai elocvent test identitar: voi, mișeilor, ați picat acest test, ați dovedit cu vârf și îndesat că sunteți împotriva Bisericii Noastre Naționale! Ați dovedit că sunteți nu doar detractorii Bisericii Ortodoxe Române, ci și ai celui care este simbolul central al românismului, Mihai Eminescu, care spunea următoarele:

„Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit și a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil încât suntem singurul popor fără dialecte propriu- zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghițirea printre poloni, unguri, tătari și turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare și singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea și ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal și orice i-o veni în minte, dar numai român nu e.” (M. Eminescu, Liber-cugetător, liberă-cugetare, "Timpul”, 2.02.1879, în « Opere », 1989, vol.X, p. 187).