

O veste zguduitoare ne întristează în aceste clipe inimile, inimile
celor care am fost și am rămas membrii și adepții fideli ai PPCD-ului
cel luptător și românesc: Fata noastră, chipul emblematic al Noii Generații de la istoricele proteste anticomuniste din 2002 – Didina SOLOMON, nu mai este printre noi, a trecut la Domnul, s-a născut în CER!
Didina a fost și a rămas o personalitate puternică, inteligentă, neînfricată, ambițioasă, sensibilă și iubitoare!
După studiile la Universitatea din București, a trudit în cadrul organizației noastre, punându-și umărul, alături de tinerii din „Noua Generație”, la afirmarea și apărarea valorilor și ideii românești în această parte de teritoriu românesc, rămasă încă a se zbate în mrejele vechiului imperiu ocupant.
Fire devotată spiritului de echipă, muncitoare și răbdătoare, a depus suflet și dragoste în tot ceea ce a făcut pentru consolidarea identității românești a Basarabiei, chiar dacă simțea și intuia, în adâncul inimii ei, trădarea: agentura rusească își avea cozile ei de topor în interiorul echipei noastre, principala unealtă de acest fel fiind chiar cel din fruntea ei, Roșca, adulat de lepădăturile din jurul lui pe care le vedem azi înrolate în batalioanele FSB conduse de Șor și Tauber!
Didina, fata noastră, cum o dezmierdam noi, reprezintă segmentul sănătos al PPCD care nu s-a lăsat ademenit de zâmbetul fariseic și articulația vicleană, de șarpe, ale secăturii ce și-a însușit de-a lungul anilor calitatea de lider al PPCD, precum și ale cățeilor magnifici din jurul lui. Anume acest segment de frontiști nu a identificat niciodată echipa viguroasă a PPCD-ului, fapta și mesajul ei pline de semnificație și demnitate cu chipul de criminal și de trădător al celui aflat pe post de „șef” al ei – Iu. Roșca. Doar oameni ca Didina au fost și sunt în stare a înfrunta toată ura, răutatea, calomnia și stigmatul din gura scârboasă a pigmeilor care mai caută a identifica, în chip perfid, mișcarea românească din stânga Prutului cu numele unei unelte a FSB-ului, lăsând cu premeditare în umbră, batjocorind de fapt, mesajul, poziția și faptele românești ale PPCD-ului de-a lungul anilor. Acest lucru iese la suprafață mai ales în aceste zile când anume acești pigmei fac spume la gură împotriva Mitropoliei Basarabiei, alături de Mark Tkaciuk și toată șleahta antiromânească din stânga Prutului.
Oameni ca Didina SOLOMON, care și-au exprimat și își afirmă deschis, cu demnitate sentimentul apartenenței la Neamul Românesc, constituie adevăratul reazem al Basarabiei și al României toate!
Oameni puternici și iubitori de Dumnezeu, de Neam, de Țară și Familie. Cei trei copii ai Didinei (cel mai mic are doar șapte ani), care stau acum la căpătâiul ei împreună cu tatăl lor, Valentin (familia este stabilită la Tecuci, în dreapta Prutului), îi vor purta în inimi această dragoste, acest devotament și sentiment al apartenenței.
Suntem alături în aceste clipe și de părinții ei îndurerați și neajutorați care s-au rugat mereu ca ea să învingă crunta boală cu care s-a luptat timp de șase ani, așteptând-o să le mai calce pragul casei de la Cușmirca, Șoldănești.
Dumnezeu să te ierte, Didina, și să te așeze de-a dreapta Sa!
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Am cunoscut-o acum un an si m-a impresionat cu puterea si vioiciunea ei mai ales ca intalnirile se desfasurau in cadrul unei clinici oncologice. Nu am mai vazut-o de cateva luni si vestea asta e teribila!
Dumnezeu sa il intareasca si sa ii ocroteasca pe sotul dansei si pe cei trei copii!
S'a suit în Țara albastră
Cu Drepții lui Dumnezeu
Se va odihni în pace, mereu
Veșnica ei pomenire!
Familei și celor dragi, înlăcrimate condoleanțe!
Universul nostru a toate cuprinzător
De la cer până la păcatul strămoșesc
Este atâta de frumoasă
Dar câteodata ne roade un pic
Cu-n vierme foarte fin
Ceea ce este de făcut pentru noi
Naționaliștii viermelui cel fin
Este să ne înscriem la un curs de vară
Al Universitații Cerești de Neatestat
Unde vom învăța pe îndelete o limbă uitată
Limba îngerilor cei drept credincioși
Chiar după graduare vom vedea minuni
La limbile din apropiatul mai îndepartat
Rusa, Maghiara, Ebraica, Poloneza, Ucraniana
Acestea vor deveni peste noapte nevinovate
Și numai o singura vină va mai rămâne
Cum noi n-am mai iubit pe românește
Dumnezeu cel Prea Înalt
Să o ierte pe Didina de toate
De greseli tăcute sau prea limbute
Și să ne ajute și pe noi cei rămași
Paznici de candele și paznici de far
Să ne aducem aminte de dragostea cea dintâi
Pruncia Didinei și a noastră