Cu cât mai tare urăști România și poporul ei profund creștin și patriot, cu atât mai mari îți sunt șansele să ajungi șef la NATO

Aflăm că NATO îi caută un succesor lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat de secretar general al organizației expiră pe 1 octombrie, iar, potrivit unor surse din chiar interiorul alianței, pe lista de posibile nume pentru această poziție figurează și cel al Președintelui României, Klaus Iohannis.

Din ceea ce am înțeles de la unele surse media românești, însuși domnul președinte Klaus Iohannis nu ar exclude un asemenea scenariu.

Mai mult decât atât, am ascultat și opinii ale unor analiști potrivit cărora lucrurile par a fi cu atât mai serioase cu cât este luată în calcul deja posibilitatea unor alegeri prezidențiale anticipate dincolo de Prut.

Eu, sincer să fiu, nu am decât a mă bucura enorm în urma unor asemenea informații pentru că, în eventualitatea că președintele Klaus Iohannis, pentru care am votat, în 2014, și eu aici în Basarabia împreună cu toată familia, neamurile și cunoscuții mei (a doua oară, în 2019, nu am vrut să mai votez!), Țara noastră România ar avea de câștigat cel puțin din două considerente:

– În sfârșit, unul care a reprezentat România timp de aproape nouă ani va reprezenta și NATO pentru prima dată de când există poporul român, dar și NATO;

– Și tot în sfârșit, Țara noastră România va scăpa, cu un an mai devreme, de cel care nu a iubit-o, nici măcar nu a respectat-o vreodată, și care nu a iubit și nu a respectat niciodată poporul român, care l-a votat ca să-l reprezinte și să-l conducă.

Mai rău decât atât: i-a insultat în mod grobian pe români numindu-i drept „fanatici religioși” atunci când s-au ridicat să-și apere familia creștină și ființa națională (În 2018, ca enoriaș al Mitropoliei Basarabiei, reactivată după dispariția imperiului sovietic ocupant, am ieșit și eu cu toată familia la Referendumul Familiei, inițiat de patru milioane de români și susținut de Biserica Ortodoxă Română, și am votat pentru modificarea Constituției României astfel încât aceasta să prevadă că familia la români să fie compusă din bărbat și femeie, dar nu din soți cum stă scris în prezent, dar m-am simțit ofensat, înjosit și umilit de Klaus Iohannis când acesta m-a catalogat, după referendum, că aș fi un „fanatic religios”!).

Din acea clipă, am spus-o public, președintele Klaus Iohannis nu mă mai reprezintă, pentru mine el nu mai poate fi Președinte al Țării mele România!

Asta am înțeles: cu cât mai tare urăști România și poporul ei profund creștin și patriot, cu atât mai mari îți sunt șansele să ajungi șef la NATO.

Doar unul care iubește România poate fi și conducătorul ei adevărat, unul care ar avea sentimentul suprem al apartenenței la acest popor și pe care l-ar iubi așa cum înțelegea să iubească cel care a fost și a rămas să fie simbolul central al românismului, Mihai Eminescu, care spunea:

„Iubesc acest popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc charte și resbele, zugrăvesc împărății despre care lui nici prin gând nu-i trece;iubesc acest popor, care nu servește decât de calici acelora ce se înalță la putere – popor nenorocit care geme sub măreția tuturor palatelor de gheață ce i le așezăm pe umeri”.

Ștefan Secăreanu