Ideea trăsnită a lui Emmanuel Macron de a dizolva Parlamentul și de a organiza alegeri anticipate generează prin rezultatele ei o stare de instabilitate mult mai accentuată decât cea anterioară. În cel de-al doilea tur de scrutin, voința politică a cetățenilor celei de-a cincea Republici a fost deturnată prin fel de fel de tertipuri, astfel încât rezultatele au fost artificial inversate. În acest moment, practic nu se mai poate guverna.
Ca urmare a unor scheme prin care unii candidați s-au retras, iar alții au fost susținuți în mod artificial, cu unicul obiectiv ca alianța reprezentată de Marine le Pen, care a câștigat cele mai multe voturi în turul întâi, să ajungă abia pe locul trei la capătul celui de-al doilea tur, s-a ajuns în situația în care procentul celor 66,33% dintre cetățenii care au votat să claseze pe primul loc Frontul Popular, cu 182 de mandate, pe locul doi partidul de centru al lui Macron, cu 163 de mandate, cele mai multe scoase cu forcepsul, iar Adunarea Națională, reprezentată de Marine le Pen, pe locul trei, cu 143 de mandate. Ei bine, niciuna dintre aceste formațiuni rezultate în urma prestidigitației prezidențiale nu dispune de 289 de mandate pentru a face majoritatea necesară instalării unui nou guvern și, pentru moment cel puțin, nimeni nu dorește să se alieze cu nimeni. Franța va traversa așadar o profundă stare de instabilitate politică. Cu atât mai mult cu cât timp de un an, conform Constituției, nu mai pot fi declanșate noi alegeri parlamentare.
Indiferent care va fi până la urmă soluția adoptată – este evident că o soluție va trebui identificată, pentru că Franța va trebui să fie totuși guvernată și după aceste nefericite alegeri – noul Executiv, precum și Administrația Prezidențială vor fi mult mai vulnerabile și în consecință mult mai instabile. Marine le Pen a obținut nu doar o victorie morală, ci și un succes cât se poate de concludent, în condițiile în care partidul Adunarea Națională a obținut cel mai mare scor la alegerile europene și practic și-a dublat numărul de parlamentari în noul legislativ. Ceea ce însă nu-i va permite să guverneze. Acest paradox generează deja o nemulțumire, o insatisfacție, o frustrare pentru circa o treime din numărul total al cetățenilor, situație care va diviza în mod grav societatea și va putea genera demonstrații și revolte de tip violent.
Dacă acesta este rezultatul până în prezent vizibil al acestor alegeri în plan intern, generate în mod iresponsabil de președintele Macron, în plan extern este cât se poate de limpede că, o vreme cel puțin, Franța nu va mai reprezenta o voce și respectiv o forță la fel de semnificativă ca până în prezent. Iar pe acest fond, la nivel european, se formează iată, cu repeziciune, cea de-a treia mare familie de partide politice, „Patrioții pentru Europa”, care va avea un cuvânt din ce în ce mai greu de spus în apărarea și promovarea statelor națiune. În condițiile în care și Germania este șubrezită în plan economic și urmează să fie șubrezită și politic, anul viitor, când la rândul ei se va confrunta cu o ascensiune a partidelor de tip suveranist, se anunță schimbări majore în 2025-2026 în configurația politică a noii Europe.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Cineva a fost întrebat: daca noi (guvernul) strângem șurubul mai tare, cum e pentru tine?
Răspuns: e bine.
Întrebare: Si daca îl strângem mai tare cum este?
R: E chiar mai bine.
I: Si daca îl strângem si mai tare?
R: E si mai bine.
I: Da' cine ești dumneata, tovarășe?
R: Eu sunt gropar.