Vaticanul a reacționat în sfârșit la seria de atacuri lansate de fostul său nunțiu papal în SUA, în special după începutul „Plandemiei”.

Dicasteriul (oficiul) pentru Doctrina Credinței al Sfântului Scaun l-a convocat pe arhiepiscopul Carlo Maria Viganò să compară în fața sa pe 20 iunie, pentru a „putea lua cunoștință de acuzațiile și dovezile privind vinovăția de schismă”.

De asemenea, în ceea ce seamănă foarte bine cu o citație, Dicasteriul îl informează pe înaltul prelat că e acuzat pentru că ar fi făcut „declarații publice care au avut drept rezultat negarea elementelor necesare pentru menținerea comuniunii cu Biserica Catolică; negarea legitimității Papei Francisc, ruperea comuniunii cu acesta și respingerea Conciliului Vatican II”.

„Citația” Dicasteriului este datată 11 iunie, însă Viganò a ales să o facă publică pe 20 iunie, dată la care trebuia să compară în fața oficiului.

???????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????? ???????????? ???????????????????? ???????? ???????????? ???????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????? ???????????????????? ???????????? ???????????????????????? (art. 2 SST; can. 1364 CIC)

The Dicastery for the Doctrine of the Faith has informed me, with a simple email, of the initiation of… pic.twitter.com/sVQmV2U4Af

— Arcivescovo Carlo Maria Viganò (@CarloMVigano) June 20, 2024

Într-o scrisoare de răspuns pe care a făcut-o publică, Arhiepiscopul, care a fost nunțiu apostolic (ambasador) al Vaticanului în SUA, în perioada 2011-2016, numit de papa Benedict XVI, a respins în termeni duri acuzațiile aduse.

„În fața acuzațiilor Dicasteriului, susțin, în calitate de Succesor al Apostolilor, că sunt în deplină comuniune cu Biserica Romano-Catolică Apostolică, cu Magisteriul Suveranilor Pontifi și cu tradiția doctrinară, morală și liturgică neîntreruptă pe care aceștia au păstrat-o cu fidelitate”.

Luând acuzațiile la adresa sa „ca pe o onoare”, Viganò a contraatacat, exprimându-și dorința de a „repudia, respinge și condamna scandalurile, erorile și ereziile lui Jorge Maria Bergoglio (numele „civil” al Papei Francisc – n.red.), care manifestă o gestionare absolut tiranică a puterii, exercitată împotriva scopului care legitimează autoritatea în Biserică: o autoritate care este vicariantă celei a lui Hristos și, ca atare, trebuie să asculte doar de El singur”.

Continuându-și pe același tot aspru contraatacul la adresa autorității Papei Francisc, arhiepiscopul adaugă:

„Nici un catolic demn de acest nume nu poate fi în comuniune cu «biserica bergogliană», deoarece aceasta acționează într-o evidentă discontinuitate și ruptură cu toți papii din istorie și cu Biserica lui Hristos.”

În ultimii ani, arhiepiscopul Viganò l-a acuzat pe Papa Francisc că, sprijinind cu entuziasm toate ideile globalismului și Marii Resetări – dictatura Covid, agenda LGBT, imigrația ilegală, Schimbarea Climatică etc. – a creat o „Biserică Paralelă”, după modelul „Statului Paralel”.

O poziție la fel de intransigentă a avut-o fostul nunțiu apostolic în SUA și la adresa lui Joe Biden, acuzându-l că, deși se declară „catolic devotat”, promovează agenda LGBT și aborționismul.

De altfel, în alegerile din 2020, fostul nunțiu s-a situat ferm de partea lui Donald Trump, numind acel scrutin o bătălie între „copiii Luminii” și „copiii Întunericului”.

În noiembrie 2021, Viganò a lansat un apel la o „Mare alianță mondială a Creștinătății” împotriva Globalismului, pe care a numit-o „cruciada ultimei șanse pentru eliberarea Pământului de forțele răului”.

Deși cel mai vocal, Viganò nu este singur în acțiunile sale, o poziție similară adoptând și alți importanți ierarhi catolici, precum cardinalul german Gerhard Müller, cardinalul american Raymond Burke, cardinalul african Robert Sarah sau episcopul american Joseph Strickland.

Este sigur că „procesul” Sfântului Scaun împotriva lui Carlo Maria Viganò va provoca un uriaș scandal în interiorul Bisericii Romano-Catolice, dat fiind că numeroși catolici și clerici se declară revoltați de progresismul actualului Papă.

Consecințele sale sunt incalculabile, totul putându-se transforma într-un proces al globalismului. Ele îi pot exploda în față Papei Francisc.