Foto: statuidedaci.ro
De praznicul Sfântului Constantin cel Mare să privim puțin Arcul de Triumf al împăratului, ridicat după victoria asupra împăratului roman Maxentius, din 28 octombrie 312, în Bătălia de la podul Milvius din Roma.
Când l-am văzut prima dată am fost impredionat nu doar de grandoarea acestui monument, dar am observat imediat statuile de daci (opt la număr) care stau de veghe pe partea superioară.
De ce și-a străjuit Împăratul Constantin Arcul Triumfal cu statui colosale de daci? Numai simpla întrebare provoacă fiori pseudo-elitelor care forțează deconstruirea istoriei și a miturilor fondatoare ale neamului românesc. Este, aproape, o întrebare tabu.
Adevărul incontestabil este nu numai că tatăl său, împăratul Flavius Valerius Constantius, era de origine traco-iliră, dar o parte din trupele de elită ale Împăratului Constantin erau daci.
Când România se va elibera din strânsoarea colonialismului cultural la care este supusă de zeci de ani și care este mult mai nenorocit decât cel economic - întrucât globaliștii știu bine că un popor fără rădăcini, care își ignoră istoria și strămoșii, este un popor pe care-l poți modela după cum doresc - atunci vom putea discuta fără să ne ferim asupra acestor semne peste timp.
Slugile globaliste și-au făcut treaba, sădind în sufletul românilor îndoiala, iar orice discuție despre traco-daci intră la categoria "dacopatie", adică e o boală de care trebuie să te ferești. Cealaltă extremă, ridicolă dar oricum insignifiantă față de masivitatea direcției mainstream, este cea care face din Dacia un centru al istoriei și culturii universale, inclusiv al creștinismului.
Ca de obicei în ultimii ani, cercetarea obiectivă a istoriei antice de pe aceste pământuri trebuie să facă facă prin eforturi individuale. Istoriografia românească, oricum deficitară, este mai predispusă să studieze holocaustul decât să ne cerceteze strămoșii din care a fost plămădit acest neam.
Cert este un lucru: Sfântul Constantin cel Mare, pe care Biserica îl sărbătorește astăzi împreună cu Sfânta Elena, cucernica sa mamă, a scos creștinismul din catacombe și a pus bazele unui Imperiu Creștin care a rezistat 1000 de ani.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Tinand cont fundalul pigmentat cu dacopatie, sigur ca unii cu mintea ratacita, la mitingurile antiplandemice zbierau prosteste "Decebal, Decebal", atunci cand se intona imnul national si se ajungea la versul "triumfator in lupte, un nume de Traian!". Si treaba asta indica multe, in afara de jignirea la adresa lui Andrei Muresan patriot roman din Transilvania, indica starea de decadere culturala in care ne aflam si succesul propagandei pescuitorilor in ape tulburi. Ce sa mai vorbesc de sensibilitatile juste ale ardelenilor legate de subiect...
Altfel, cine nu intelege faptul ca tesatura neamului romanesc e savarsita cu fir dacic si latin dovedeste slabiciune cultural identitara... sa nu zic altceva
p.s
De la marele Vasile Parvan citire, fragment din Parentalia:
Îngădue Caesar Auguste, celor ce acum te cântă, să dea seamă sacră de viața fiilor tăi.
"Când Roma ne-a lăsat iară singuri în cetatea lui Decebal etern-veghetorul, valul năvălirii barbare ne-a acoperit cu totul. Cum se prind de pământ, proptindu-se în multele lor rădăcini, copacii înecați de apele furioase, ce vor să-i smulgă cu dânsele, așa ne-am prins noi cu toată tăria sufletului nostru de străvechia noastră țarină daco-romană, proptindu-ne în zidul munților nostri, ca sa nu fim smulși și târâți de puhoiu. ( ... ) Am trăit, Împărate, de când ne-a lăsat Roma și până în ziua de astăzi, ca Daci, în sate, iar nu ca Romani, în orașe. Rezistând în Dacia, împotriva tuturor veneticilor, reîntinzându-ne peste tot ținutul dacic, dăinuind în simplicitatea, vitejia și neînfricarea țăranilor daci, — de abia azi, după optsprezece veacuri, ne putem iară gândi că suntem și Romani.
Citire de la Nichifor Crainic – Ortodoxia română ca funcțiune europeană:
Această Europă, iubiți studenți, își trage ființa spirituală delà cele două cetăți
imperiale, Roma și Bizanțul, centrele politice, culturale și religioase ale aceleiași împărății continentale. Ele luminează din adâncul istoriei lumii noastre ca două focare, fără de care nu se poate imagina cultură, civilizație și spiritualitate europeană. Viața noastră românească e sinteza vie a spiritului acestor două cetăți. Suntem, prin sângele nostru, moștenitorii Romei, care a fost fața apuseană a imperiului roman; suntem prin credința noastră ortodoxă, moștenitorii Bizanțului, care a fost fața răsăriteană a aceluiaș imperiu roman. Suntem unicul popor de rasă latină și de credință ortodoxă. Lamura europană nu se găsește la nici un alt neam depe continent mai deplină decât în această sinteză, vie de două mii de ani, a Romei și a Bizanțului, încarnată în ființa noastră românească.
Când cruntul măcel a luat sfârșit
îmbuibând lupii codrului și viermii pământului,
Soarele înfocat-mohorâtele neguri le-a risipit
Și iar în locul luptei reînfloriră florile câmpului.
Din a Turcului și Rusului lungă încălcare
Te-am văzut astfel renăscândă nație a lui Traian,
Cum din neagra eclipsă o stea mai lucitoare apare
Cu tinerețea copilelor în al cinsprezecelea an.
Și gințile latine
Recunoscură’n tine
După graiul de argint — sângele divin
Zicându-ți — soră:
Provența romană
Îți trimete, Românie, o ramură de măslin.
Să nu uităm că ... Istoria este scrisă de învingători.
Din toate lucrurile enigmatice ale istoriei, istoria poporului român, cea adevărată așa cum a fost scrisă de Dumnezeu să se întâmple în istorie, mie mi se pare cea mai misteriosă și modificată de ”invingătorii” de ieri și de azi. În așa măsură încât extremități ca ”dacopatia” sau protocronismul lui N. Portocală să aibă și un sâmbure de adevăr. Nici nu știu de unde să încep, dar hai să începem de la regele Constantin și Imperiul Bizantin.
Cred că dacii au mai multe în comun cu Imperiul Bizantin, chiar mai înainte de imperiul româno-bulgar, ăla de câteva sute de ani. Cred că strămoșii noștri au avut o legătură de filiație, un pedegree mai vechi cu Imperiul Bizantin. Să ne gândim la străvechea afirmație, prima într-o ”protoromânească” rostită prin anul 587 cu ”torna, torna, fratre” care a întors un întreg contingent de armată bizantină înapoi, crezând că sunt atacați de dușmani, când unuia i-a căzut ceva jos din raniță. Păi toți soldații ăia, bizantini, bulgari, geto-daci înțelegeau perfect aceiași limbă? Ca să nu mai zic că la un mileniu jumate de atunci, înțelegem expresia într-o românească perfectă!!
Apoi statuile de daci de pe columnă..., un trofeu sau iarăși o ”poză de familie” să mă exprim mai plastic, având în vedere afirmația regelui Traian, după cucerirea Daciei, ”mă înorc în țara străbunilor mei”? Mulți zic că dacii au fost latinizați și astfel strămoșii noștri au devenit un fel de rude prin alianță. Drăguț..., și totuși... dacă se înțelegeau între ei, pentru că limbile dacilor și latina aveau rădăcini comune? Iar apoi originea lui Traian din Turdetania adică țara turzilor cu capitala la ...surprise...TURDA !! Fie menționat și TURTA.
Poetul Ovidiu mărturisea că limba dacilor este ”barbară”. Ok, dar atunci cum a reușit să scrie poezii într-o limbă barbară fără să fi ajuns să o cunoască pentru că era închis în temnița din Tomis, dacă limbile latină și limba geto-dacilor nu erau înrudite?
Însă cea mai interesantă ”teorie a conspirației” care iarăși pare o teorie în toată regula vine pe fond lingvistic. Vă recomand să citiți cartea d-nei filolog Carmen Jimenez Huertas, ”Nu venim din latină” (a fost lansată la noi în țară acum câțiva ani) care demonstrează științific niște chestii ce-ți pun mintea pe moațe. Narativa oficială este că toate limbile romanice vin din limba latină. Booonn. Și limbile romanice seamănă foarte mult între ele. Corect. De exemplu cuvântul ”casă”, este cam același și în italiană, spaniolă, portugheză, în dalmată, și îl găsim și în latină, doar că în latină prin ”casă” se înțelege ”colibă”. Pentru casă, locuință, latinii foloseau cuvântul DOMUS, AEDES sau TECTUM. Dar mai apoi bomba vine din cuvinte în limbile romanice asemănătoare ca formă dar în latină e total diferit. Să dăm și exemple: Cuvântul ”dezastru” (română) în celelalte limbi romanice sună ”desastre” (catalană), ”desastre” (castilană), ”désastre” (franceză), ”disastro” (italiană) dar în limba latină este ”clades”. Cu alte cuvinte nu are nici o legătură cu limbile din care cică, latina le-ar fi născut. La fel și cu cuvântul ”bronz”, ”aes” în latină deși în limbile romanice cam e același ca în română. Și lista e lungă.
Ca să folosesc ex. d-nei Jimenez, prin urmare dacă șapte fiice seamănă genetic între ele foarte mult dar nu seamănă deloc cu presupusa lor mamă, nu e normal să ne gândim că poate mama e alta? Acum întreb și eu, nu arunc cu ”conspirații”. Tare, nu?
Și mă opresc aici că dacă ar fi să vorbim de creștinism și felul în care geto-dacii au primit creștinismul ca o mănușă, fără să fie nevoie de dărâmări de temple idolești (fiindcă nici nu existau ca la greci sau la slavi), și singura zeitate Zamolxe, mai era și monoteistă, ba chiar credeau în nemurirea sufletului deci împlicit și înviere, ar trebui să intrăm și mai adânc în ”conspirații” dar probabil cu altă ocazii, în alt articol de comentat. Și bineînțeles, dacă nu mă provoacă cineva aici...
Informațiile încerc să le iau din surse sigure și acestea ar fi din cărți. Cum spunea latinul, ”vorba volant, scripta manent”, de aceea cărțile care mă interesează sunt pline de sublinieri și mai nou și colorez propoziții sau paragrafe în funcție de categoria de interes în care intră informația respectivă. Și atunci mult mai ușor merg la ”sursă”. Desigur că sunt cititori care nu vor să-și sacrifice astfel cărțile, colorând texte și umplând pagina de notații. Dar pentru asta se pot face fișe de lectură cum făceam în clasa a treia.
Eu merg pe o cercetare științifică. Orice informație verificată, și dovedită, oricât de ciudată ar părea, nu e de lepădat. Ea este valabilă. Rămâne, doar, cu timpul, de introdus în pazzel-ul de informații exact acolo unde îi este locul până imaginea prinde clar contur. După acea poți intui despre ce este vorba și mai încolo imaginea intuită va fi confirmată sau infirmată.
Acuma, fără a intra prea mult în detalii, am să fac o introducere la ideea mea și o vom continua ulterior cu altă ocazie. Eu încerc să construiesc totul cu argumente dovedite, și dacă sunt speculații, le voi spune pe nume. Căci putem ajunge și la speculații și ipoteze.
Când e vorba de protocreștinismul dacilor, lucrurile sunt foarte interesante. Multe informații nu vreau să le neg, deși par cam bizare. Unele ar fi faptul că s-au descoperit artefacte creștine pe teritoriul țării noastre, mult mai vechi decât apariția creștinismului însuși. Însă una din din două: ori datarea cu carbon mai joacă și ea feste și dă erori de datare, cum s-a mai întâmplat, ori artefactele în cauză nu sunt chiar așa vechi și au fost aduse de apostoli și ucenicii acestora. Oricum, de aici, e foarte periculos să tragem unele concluzii pripite, cu adevărat dacopate: unii zic că Hristos s-ar fi născut pe teritoriul Geto Daciei în peștera Ialomicioara și că ar fi venit în Israel ca misionar. Apelativul ”Fiul omului” ar fi însemnând faptul că Hristos venea din vârful Omu din masivul Bucegi. În primul rând astfel de informații ar contrazice flagrant ce spunea Iisus în Sfânta Scriptură când spune că ”mântuirea vine de la iudei” (Ioan 4, 22). El Însuși fiind iudeu. Altfel ar spus că mântuirea vine de la traci sau geți. Nu cred că Hristos a mințit. Iar Scriptura spune clar că Fecioara Maria, mama lui Iisus, venea din Betleem, cetate în care s-a născut și regele evreu (sau geto-dac? - LOL) David. Cât despre expresia Fiul Omului, căutați în Vechiul Testament să vedeți cât de răspândită este. Interpretarea corectă o dau mai degrabă sfinții părinți ai Bisericii.
Astfel de afirmații sunt la limita ereziei, iar atunci când unii spun că pe crucea pe care a fost răstignit Hristos, de fapt nu a fost răstignit Hristos, ci un soldat sau general roman, e vorba de o erezie în toată regula. Păi în acest caz, că tot vorbim de împăratul Constantin, cum ar fi putut crucea găsită de mama lui Elena în Ierusalim, să învieze un om dacă pe ea a s-a scurs sângele unui simplu muritor și nu sângele dătător de viață a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos? Și apoi aceștia mai vin cu teoria falsificării bibliei de evrei sau mai știu eu cine, poate chiar membrii ai Bisericii și aici deja o dăm în James Brown... Ori după această biblie ”falsificată” s-a ghidat Biserica celor șapte soboare ecumenice sub oblăduirea Duhului Sfânt. Ca să nu mai spunem câți sfinți părinți ajunși la desăvârșire au citat-o și unii chiar au învățat-o pe de rost, din sfinții pustiei.
Haideți, deci să spunem că Hristos a fost evreu, născut din mamă evreică, a fost Fiul lui Dumnezeu și a fost răstignit sub guvernatorul roman Pilat din Pont, și a înviat în prima zi a săptămânii, Duminica.
Însă ceva este ceva și aici, însă nu contrazice nici Scriptura, nici predania Bisericii și lucrurile merg atât de departe în trecut, până la întemeierea lumii! Dar aici deja vorbim de o ipoteză personală. Însă când voi mai avea ocazii, am să încerc să o argumentez.
Daca taceai filosof ramaneai ... Doar din cauza faptului ca starneste rasul, singurul element notabil din postarea dumitate e dat de citatul atribuit lui Traian care ar fi spus ca: "ma intorc in tara strabunilor mei".
Parafrazand pe nenea Iancu citatul invocat e admirabil, e sublim, putem zice, dar lipseste cu desavarsire! Fara sa aveti habar colportati o prostie a lui N.Savescu care inventa citate si apoi avea impresia ca apartin lui Dio Cassius. Dar poate ma insel eu, motiv pentru care va rog sa-mi indicati volumul lui Cassius, indiferent de limba sau anul aparitiei, in care pot sa gasesc respectivul citat.
Ca prea te intereseaza istoria Daciei,mai ales acum cand lumea intreaga a inceput sa-i urasca cu adevarat pe israeliti dupa masacrele genocidare asupra copiilor si femeilor palestinieni.
Mulțumit?
Daca o contactati pe autoare, va rog sa-i trasmiteti din partea mea: ¡España! ¡Una!
¡España! ¡Grande! Espagne! Libre! ¡Arriba España!...stie mititica la ce ma refer. Apoi sa-i spuneti ca-i urez ca nationalistii sa-i traga scatoalcele pe care le merita orice separatist. Nu e de ignorat faptul ca netrebnicii catalani sunt in acord cu Budapesata. Se sustin reciproc politic dar si cultural.
Autori indoilenici si coplportatori ca dvs sunt doua ingrediente din reteta mai ampla a pescuitorilor in ape tulburi. Cei ca dvs usureaza misiunea alora care revopsesc si rostogolesc si acuma intr-o noua forma ticalosiile lui Roesler si ale lui Roller. Reveniti la matca romanismului acolo unde gasiti mari figuri si repere reale ale neamului precum Ghe.Sincai, Dimitrie Onciul, Xenopol, V.Parvan, Ioarga si multi altii. Chiar nu e de mirare ca apar in peisaj tantalai precum Johnny M cu un singur neuron, si ala imberb, care se plictiseste in cutia craniana luminata de smartphone?
Pai eu cred ca unul de acest tip este dintre cei care baga intotdeauna prostia cretina de lipsa a unei limbi sau scriere a unui popor de daci,nascut aici,fix aici in si in jurul arcului carpatic nu cum vin sa ne bage prostii in cap indivizi neaveniti in problema dacilor,geto dacilor din neamul tracic,deoarece doar vun alogen isi permite astfel de afirmatii neobrazate ce cer corectii cu adevarat dure.