Foto: statuidedaci.ro
De praznicul Sfântului Constantin cel Mare să privim puțin Arcul de Triumf al împăratului, ridicat după victoria asupra împăratului roman Maxentius, din 28 octombrie 312, în Bătălia de la podul Milvius din Roma.
Când l-am văzut prima dată am fost impredionat nu doar de grandoarea acestui monument, dar am observat imediat statuile de daci (opt la număr) care stau de veghe pe partea superioară.
De ce și-a străjuit Împăratul Constantin Arcul Triumfal cu statui colosale de daci? Numai simpla întrebare provoacă fiori pseudo-elitelor care forțează deconstruirea istoriei și a miturilor fondatoare ale neamului românesc. Este, aproape, o întrebare tabu.
Adevărul incontestabil este nu numai că tatăl său, împăratul Flavius Valerius Constantius, era de origine traco-iliră, dar o parte din trupele de elită ale Împăratului Constantin erau daci.
Când România se va elibera din strânsoarea colonialismului cultural la care este supusă de zeci de ani și care este mult mai nenorocit decât cel economic - întrucât globaliștii știu bine că un popor fără rădăcini, care își ignoră istoria și strămoșii, este un popor pe care-l poți modela după cum doresc - atunci vom putea discuta fără să ne ferim asupra acestor semne peste timp.
Slugile globaliste și-au făcut treaba, sădind în sufletul românilor îndoiala, iar orice discuție despre traco-daci intră la categoria "dacopatie", adică e o boală de care trebuie să te ferești. Cealaltă extremă, ridicolă dar oricum insignifiantă față de masivitatea direcției mainstream, este cea care face din Dacia un centru al istoriei și culturii universale, inclusiv al creștinismului.
Ca de obicei în ultimii ani, cercetarea obiectivă a istoriei antice de pe aceste pământuri trebuie să facă facă prin eforturi individuale. Istoriografia românească, oricum deficitară, este mai predispusă să studieze holocaustul decât să ne cerceteze strămoșii din care a fost plămădit acest neam.
Cert este un lucru: Sfântul Constantin cel Mare, pe care Biserica îl sărbătorește astăzi împreună cu Sfânta Elena, cucernica sa mamă, a scos creștinismul din catacombe și a pus bazele unui Imperiu Creștin care a rezistat 1000 de ani.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Tinand cont fundalul pigmentat cu dacopatie, sigur ca unii cu mintea ratacita, la mitingurile antiplandemice zbierau prosteste "Decebal, Decebal", atunci cand se intona imnul national si se ajungea la versul "triumfator in lupte, un nume de Traian!". Si treaba asta indica multe, in afara de jignirea la adresa lui Andrei Muresan patriot roman din Transilvania, indica starea de decadere culturala in care ne aflam si succesul propagandei pescuitorilor in ape tulburi. Ce sa mai vorbesc de sensibilitatile juste ale ardelenilor legate de subiect...
Altfel, cine nu intelege faptul ca tesatura neamului romanesc e savarsita cu fir dacic si latin dovedeste slabiciune cultural identitara... sa nu zic altceva
p.s
De la marele Vasile Parvan citire, fragment din Parentalia:
Îngădue Caesar Auguste, celor ce acum te cântă, să dea seamă sacră de viața fiilor tăi.
"Când Roma ne-a lăsat iară singuri în cetatea lui Decebal etern-veghetorul, valul năvălirii barbare ne-a acoperit cu totul. Cum se prind de pământ, proptindu-se în multele lor rădăcini, copacii înecați de apele furioase, ce vor să-i smulgă cu dânsele, așa ne-am prins noi cu toată tăria sufletului nostru de străvechia noastră țarină daco-romană, proptindu-ne în zidul munților nostri, ca sa nu fim smulși și târâți de puhoiu. ( ... ) Am trăit, Împărate, de când ne-a lăsat Roma și până în ziua de astăzi, ca Daci, în sate, iar nu ca Romani, în orașe. Rezistând în Dacia, împotriva tuturor veneticilor, reîntinzându-ne peste tot ținutul dacic, dăinuind în simplicitatea, vitejia și neînfricarea țăranilor daci, — de abia azi, după optsprezece veacuri, ne putem iară gândi că suntem și Romani.
Citire de la Nichifor Crainic – Ortodoxia română ca funcțiune europeană:
Această Europă, iubiți studenți, își trage ființa spirituală delà cele două cetăți
imperiale, Roma și Bizanțul, centrele politice, culturale și religioase ale aceleiași împărății continentale. Ele luminează din adâncul istoriei lumii noastre ca două focare, fără de care nu se poate imagina cultură, civilizație și spiritualitate europeană. Viața noastră românească e sinteza vie a spiritului acestor două cetăți. Suntem, prin sângele nostru, moștenitorii Romei, care a fost fața apuseană a imperiului roman; suntem prin credința noastră ortodoxă, moștenitorii Bizanțului, care a fost fața răsăriteană a aceluiaș imperiu roman. Suntem unicul popor de rasă latină și de credință ortodoxă. Lamura europană nu se găsește la nici un alt neam depe continent mai deplină decât în această sinteză, vie de două mii de ani, a Romei și a Bizanțului, încarnată în ființa noastră românească.
Când cruntul măcel a luat sfârșit
îmbuibând lupii codrului și viermii pământului,
Soarele înfocat-mohorâtele neguri le-a risipit
Și iar în locul luptei reînfloriră florile câmpului.
Din a Turcului și Rusului lungă încălcare
Te-am văzut astfel renăscândă nație a lui Traian,
Cum din neagra eclipsă o stea mai lucitoare apare
Cu tinerețea copilelor în al cinsprezecelea an.
Și gințile latine
Recunoscură’n tine
După graiul de argint — sângele divin
Zicându-ți — soră:
Provența romană
Îți trimete, Românie, o ramură de măslin.
Să nu uităm că ... Istoria este scrisă de învingători.
Din toate lucrurile enigmatice ale istoriei, istoria poporului român, cea adevărată așa cum a fost scrisă de Dumnezeu să se întâmple în istorie, mie mi se pare cea mai misteriosă și modificată de ”invingătorii” de ieri și de azi. În așa măsură încât extremități ca ”dacopatia” sau protocronismul lui N. Portocală să aibă și un sâmbure de adevăr. Nici nu știu de unde să încep, dar hai să începem de la regele Constantin și Imperiul Bizantin.
Cred că dacii au mai multe în comun cu Imperiul Bizantin, chiar mai înainte de imperiul româno-bulgar, ăla de câteva sute de ani. Cred că strămoșii noștri au avut o legătură de filiație, un pedegree mai vechi cu Imperiul Bizantin. Să ne gândim la străvechea afirmație, prima într-o ”protoromânească” rostită prin anul 587 cu ”torna, torna, fratre” care a întors un întreg contingent de armată bizantină înapoi, crezând că sunt atacați de dușmani, când unuia i-a căzut ceva jos din raniță. Păi toți soldații ăia, bizantini, bulgari, geto-daci înțelegeau perfect aceiași limbă? Ca să nu mai zic că la un mileniu jumate de atunci, înțelegem expresia într-o românească perfectă!!
Apoi statuile de daci de pe columnă..., un trofeu sau iarăși o ”poză de familie” să mă exprim mai plastic, având în vedere afirmația regelui Traian, după cucerirea Daciei, ”mă înorc în țara străbunilor mei”? Mulți zic că dacii au fost latinizați și astfel strămoșii noștri au devenit un fel de rude prin alianță. Drăguț..., și totuși... dacă se înțelegeau între ei, pentru că limbile dacilor și latina aveau rădăcini comune? Iar apoi originea lui Traian din Turdetania adică țara turzilor cu capitala la ...surprise...TURDA !! Fie menționat și TURTA.
Poetul Ovidiu mărturisea că limba dacilor este ”barbară”. Ok, dar atunci cum a reușit să scrie poezii într-o limbă barbară fără să fi ajuns să o cunoască pentru că era închis în temnița din Tomis, dacă limbile latină și limba geto-dacilor nu erau înrudite?
Însă cea mai interesantă ”teorie a conspirației” care iarăși pare o teorie în toată regula vine pe fond lingvistic. Vă recomand să citiți cartea d-nei filolog Carmen Jimenez Huertas, ”Nu venim din latină” (a fost lansată la noi în țară acum câțiva ani) care demonstrează științific niște chestii ce-ți pun mintea pe moațe. Narativa oficială este că toate limbile romanice vin din limba latină. Booonn. Și limbile romanice seamănă foarte mult între ele. Corect. De exemplu cuvântul ”casă”, este cam același și în italiană, spaniolă, portugheză, în dalmată, și îl găsim și în latină, doar că în latină prin ”casă” se înțelege ”colibă”. Pentru casă, locuință, latinii foloseau cuvântul DOMUS, AEDES sau TECTUM. Dar mai apoi bomba vine din cuvinte în limbile romanice asemănătoare ca formă dar în latină e total diferit. Să dăm și exemple: Cuvântul ”dezastru” (română) în celelalte limbi romanice sună ”desastre” (catalană), ”desastre” (castilană), ”désastre” (franceză), ”disastro” (italiană) dar în limba latină este ”clades”. Cu alte cuvinte nu are nici o legătură cu limbile din care cică, latina le-ar fi născut. La fel și cu cuvântul ”bronz”, ”aes” în latină deși în limbile romanice cam e același ca în română. Și lista e lungă.
Ca să folosesc ex. d-nei Jimenez, prin urmare dacă șapte fiice seamănă genetic între ele foarte mult dar nu seamănă deloc cu presupusa lor mamă, nu e normal să ne gândim că poate mama e alta? Acum întreb și eu, nu arunc cu ”conspirații”. Tare, nu?
Și mă opresc aici că dacă ar fi să vorbim de creștinism și felul în care geto-dacii au primit creștinismul ca o mănușă, fără să fie nevoie de dărâmări de temple idolești (fiindcă nici nu existau ca la greci sau la slavi), și singura zeitate Zamolxe, mai era și monoteistă, ba chiar credeau în nemurirea sufletului deci împlicit și înviere, ar trebui să intrăm și mai adânc în ”conspirații” dar probabil cu altă ocazii, în alt articol de comentat. Și bineînțeles, dacă nu mă provoacă cineva aici...
Daca taceai filosof ramaneai ... Doar din cauza faptului ca starneste rasul, singurul element notabil din postarea dumitate e dat de citatul atribuit lui Traian care ar fi spus ca: "ma intorc in tara strabunilor mei".
Parafrazand pe nenea Iancu citatul invocat e admirabil, e sublim, putem zice, dar lipseste cu desavarsire! Fara sa aveti habar colportati o prostie a lui N.Savescu care inventa citate si apoi avea impresia ca apartin lui Dio Cassius. Dar poate ma insel eu, motiv pentru care va rog sa-mi indicati volumul lui Cassius, indiferent de limba sau anul aparitiei, in care pot sa gasesc respectivul citat.
Mulțumit?
Daca o contactati pe autoare, va rog sa-i trasmiteti din partea mea: ¡España! ¡Una!
¡España! ¡Grande! Espagne! Libre! ¡Arriba España!...stie mititica la ce ma refer. Apoi sa-i spuneti ca-i urez ca nationalistii sa-i traga scatoalcele pe care le merita orice separatist. Nu e de ignorat faptul ca netrebnicii catalani sunt in acord cu Budapesata. Se sustin reciproc politic dar si cultural.
Autori indoilenici si coplportatori ca dvs sunt doua ingrediente din reteta mai ampla a pescuitorilor in ape tulburi. Cei ca dvs usureaza misiunea alora care revopsesc si rostogolesc si acuma intr-o noua forma ticalosiile lui Roesler si ale lui Roller. Reveniti la matca romanismului acolo unde gasiti mari figuri si repere reale ale neamului precum Ghe.Sincai, Dimitrie Onciul, Xenopol, V.Parvan, Ioarga si multi altii. Chiar nu e de mirare ca apar in peisaj tantalai precum Johnny M cu un singur neuron, si ala imberb, care se plictiseste in cutia craniana luminata de smartphone?