Națiunile și statele naționale reprezintă forme de organizare de lungă durată și de mare stabilitate, se definesc printr-un fond etnic și cultural comun, se afirma prin elite, și constituie pietrele de temelie ale păcii interne și ordinii internaționale.
O buna parte din statele naționale europene s-au constituit în urma primului război mondial pe baza teritoriilor etnice pe care locuiau. Așa a fost consfințită și România modernă din perioada interbelică. După numai două decenii însă, împlinirea noastra națională a fost încălcată din nou de puteri străine și agresive.
În 1940 și în 1944 provinciile de est ale țării au fost invadate și anexate de Moscova în urma pactului Ribbentrop-Molotov. Pactul a fost denunțat chiar și de semnatari, Rusia și Germania, dar consecințele lui pentru România nu au fost niciodată remediate.
Acest fapt a determinat un diplomat american să declare că teritoriile în cauză „reprezintă cea mai critică problemă moștenită de generația actuală din vechea chestiune a orientului”. (Malborne Graham, The Legal Status of the Bukovina and Bessarabia, American Journal of International Law, Oct. 1944.)
Problema este și azi nerezolvată!
Au trecut aproape opt decenii de mari frământări și transformări, timp în care Europa s-a schimbat radical.
În prezent România este un membru activ al Uniunii Europene și al Alianței Nord Atlantice și totodata un aliat loial al Statelor Unite. Ea și-a pus necondițonat teritoriul la dispoziția Americii. Vechile provincii românești dintre Prut și Nistru sunt însă și azi instrainate fiind parte din Republica Moldova și Ucraina.
Ce a obținut România de la Statele Unite, țară care nu a recunoscut niciodata Pactul menționat? Deocamdată, doar o simpla declarație…
La data de 26 iunie 1991, Senatul American a aprobat Rezoluția 148 prin care afirmă că teritoriile românești anexate de Moscova în 1940 trebuie să-și aleagă liber țara căreia vor să-i aparțină. Iata rezumatul rezoluției:
Senatul și Guvernul Statelor Unite:
1) Susțin dreptul la auto-determinare al populației ocupate de sovietici în Moldova și Bucovina de Nord și în acest sens;
2) Susțin eforturile Guvernului Moldovei de a negocia, dacă dorește, reunificarea cu România a Moldovei și a Bucovinei de Nord, așa cum a fost stabilit de Tratatul de pace de la Paris din 1920, în conformitate cu Dreptul Internațional și potrivit Principiului 1 al Actului Final de la Helsinki…
Războiul actual din Ucraina reprezintă o gravă provocare la adresa siguranței Europei și a păcii internaționale. Distrugerile și suferințele din Ucraina sunt inumane și inadmisibile. Trebuie restaurată pacea! Pacea trebuie ancorată însa in justiție și redresare istorică.
România reală cere ferm Americii, Națiunilor Unite, Uniunii Europene, țărilor responsabile și organizațiilor internaționale preocupate de pacea și soarta lumii, să analizeze și să dispună anularea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov.
România a semnat un tratat cu Ucraina, dar acel tratat poate și trebuie sa fie renegociat.
Este în interesul ambelor țări să nu lase o rană deschisă între ele.
Conjunctura internațională actuală îi poate oferi României șansa de a-și readuna teritoriile istorice, locuite de români. România actuală este una din puținele țări din lume țară înconjurată de proprii ei etnici, români, dar locul lor este înlăuntrul granițelor României adevărate, României viitoare.
Tratatul de pace de la Paris din 1920 obligă moral America și Occidentul în acest sens iar acordurile de la Helsinki permit acest lucru prin negocieri.
Va fi nevoie de o diplomație abilă și de unele compromisuri și poate chiar concesii, dar România va avea o nouă șansă.
Guvernanții nu sunt aleși pe vecie.
Interesele națiunii sunt permanente!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Această propunere am făcut-o în presa din Chișinău încă din 1990, cînd URSS încă exista și posibilitățile înțelegerii între republicile unionale Moldova și Ucraina erau mai mari: https://mariusmioc.wordpress.com/2009/05/11/adversarul-vostru-electoral-e-partidul-comunist/