”Cînd mulțimile furioase l-au urmărit pe ultimul dictator comunist din Pactul de la Varșovia, Nicolae Ceaușescu, într-un elicopter în 1989, s-a marcat un nou început pentru România, guvernarea lui Ceaușescu fiind caracterizată drept una dintre, dacă nu cea mai represivă, guvernare comunistă din Europa de Est” scrie azi, într-o analiză extrem de lucidă, dar și foarte tăioasă despre situația din România siteul american de politică externă Providence. Concluzia materialului intitulat ”Cum să nu tratezi dezinformarea rusă: Recentele alegeri prezidențiale din România” e că anularea alegerilor face jocul unor actori geopolitici rău-intenționați privind această regiune, Rusiei în special, și că la repetare, Călin Georgescu va cîștiga și mai detașat.

”Doar cincisprezece ani au despărțit execuția lui Ceaușescu și evenimentele sîngeroase din 1989 de aderarea României la NATO în 2004 și apoi la Uniunea Europeană în 2007. Acceptarea României în sfera politică și culturală occidentală a recompensat țara cu investiții străine directe cumulate de 170 de miliarde de dolari din 1989, iar speranța de viață și PIB-ul pe cap de locuitor au crescut constant din 2007. Cu îmbunătățiri ale infrastructurii, crearea unui sistem politic pluripartit și cetățeni de două ori mai bogați decît la sfîrșitul secolului al XX-lea, România este fără îndoială un model de tranziție către sfera occidentală.

Ar fi absurd să comparăm evenimentele din 2024 cu epoca Ceaușescu, dar România se confruntă acum cu un nou capitol al regresului democratic, un capitol despre care știrile și guvernele occidentale se plîng cu nerușinare.
Vineri, 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale pe baza unor dovezi neconvingătoare ale implicării Rusiei în victoria în primul tur al bizarei teorii a conspirației Călin Georgescu.

Primul tur de scrutin s-a încheiat la 24 noiembrie 2024, în care Călin Georgescu, care a folosit TikTok ca principal instrument de campanie, a obținut cea mai mare parte a voturilor, 22,94%, cu aproape 400.000 mai multe decît a doua clasată, Elena Lasconi, de la USR.

Confruntarea finală dintre cei doi candidați urma să aibă loc pe 8 decembrie, dar, în mod șocant, cu doar două zile înainte, președintele în exercițiu Klaus Iohannis a anunțat o hotărîre judecătorească prin care a anulat alegerile. El a justificat această acțiune prin împărtășirea cu publicul a unor informații clasificate conform cărora 800 de conturi TikTok care îl susțineau pe Georgescu deveniseră active în săptămînile anterioare primului tur. Mii de alte conturi bot au fost, de asemenea, activate în perioada premergătoare alegerilor, unul dintre acestea plătind 381.000 de dolari utilizatorilor care au promovat campania lui Georgescu. Curtea Constituțională a României, responsabilă pentru anularea alegerilor, este alcătuită aproape în întregime din membri numiți de partidul politic dominant din România, Partidul Social Democrat. După anunțarea anulării alegerilor, poliția română a dat curs hotărîrii judecătorești prin descinderi la domiciliul principalului donator al lui Georgescu, acuzat de „corupție electorală, spălare de bani și fraudă informatică”, și a arestat echipa sa de securitate.

În absurditatea situației, candidata pro-UE Elena Lasconi, care urma să îl înfrunte pe Georgescu în turul final, a subliniat chiar situația ridicolă în care România și-a permis să ajungă. Observînd că situația a creat și mai multă neîncredere în sistemul democratic românesc, ea a comentat: „Astăzi este momentul în care statul român a călcat în picioare democrația, Dumnezeu, poporul român, adevărul și legea vor prevala și îi vor pedepsi pe cei vinovați de distrugerea democrației noastre”.

Este corect să sugerăm că, dacă un președinte în funcție, al oricărei națiuni, ar fi anulat alegerile la jumătatea procesului, pe baza unei interferențe americane în social media, occidentalii ar fi fost foarte dezgustați.

În primul rînd, trebuie să ne întrebăm cum a putut un candidat să avanseze pînă în ziua alegerilor dacă a avut o campanie coruptă și, după ce a cîștigat alegerile, trebuie acum să punem la îndoială autoritățile și să ne întrebăm dacă a existat vreo interferență. Dacă se ajunge la concluzia că au existat interferențe, au fost acestea suficiente pentru a schimba rezultatul alegerilor? Cetățenii au intrat totuși într-o cabină de vot și l-au votat pe Georgescu.

În plus, actorii politici occidentali trebuie să se întrebe cum au ajuns într-o situație în care o platformă digitală deținută de chinezi a devenit cel mai puternic instrument de campanie politică. Guvernele occidentale trebuie să accepte că trăim acum într-o lume în care social media a înlocuit metodele tradiționale de campanie, deschizînd ușa procesului democratic actorilor rău intenționați.

Acest lucru face parte în mod inevitabil din alegerile moderne și, deși agențiile de securitate pot acționa pentru a contracara un astfel de comportament, nu este înțelept să se anuleze alegerile la jumătatea drumului pe baza acestuia. În concluzie, este o imagine îngrozitor de proastă. Acuzații similare au fost formulate în timpul recentelor alegeri din Moldova și Georgia. Acuzațiile sugerează că cetățenii sunt incapabili să judece corect dacă primesc informații înșelătoare. O astfel de premisă deschide o dezbatere mult mai amplă, de anvergură, cu privire la războiul informațional și chiar la premisele democrației. La urma urmei, dacă ideea ca cetățenii trebuie să prelucreze colectiv informațiile pentru a selecta cel mai bun candidat nu a funcționat niciodată în practică, atunci de ce să mai credem în democrație?

În plus, în contextul fostelor țări comuniste, acuzațiile de manipulare a alegătorilor presupun că cetățenii nu se aliniază puternic Rusiei decît dacă sunt constrînși să facă acest lucru.

Dacă actorii politici occidentali nu pot crede că o proporție semnificativă de alegători din România, Georgia și Moldova simpatizează cu Rusia, resping ajutorul pentru Ucraina și au atitudini religioase conservatoare, atunci trăiesc în propriul lor basm lipsit de realitate.

Dacă Rusia sau orice alt actor răuvoitor ar fi dorit să se amestece în alegerile din România, atunci scopul lor principal ar fi fost, cel mai probabil, să perturbe procesul electoral, creînd confuzie și haos în calea lor. Prin anularea alegerilor, președintele în exercițiu a făcut jocul celor care aveau potențiale intenții răuvoitoare în regiune. Bănuiesc că, atunci cînd aceste alegeri vor fi organizate pentru a doua oară, dacă nu va fi descalificat, Călin Georgescu va cîștiga primul tur cu o marjă și mai mare” conchid analiștii americani. (Traducere și adaptare B.T.I.)

inPolitics