După încheierea păcii de la București, din 10 mai 1812, teritoriul Moldovei de răsărit dintre Prut și Nistru a fost anexat la Rusia. Imperiul Rus înființează în acest teritoriu ocupat, Gubernia Basarabia care a fosrt împărțită în zece ținuturi, populația fiind supusă unei politici de deznaționalizare și rusificare.

 

În urma înfrângerii armatei ruse în Războiul Crimeii, din 1853, în favoarea coaliției formate din Franța, Marea Britanie, Sardinia și Imperiul Otoman și ca urmare a tratatului de pace de la Paris din 1856, județele Ismail, Cahul și Bolgrad din Sudul Basarabiei au fost retrocedate Moldovei.

 

Pe acest teritoriu retrocedat, românii au înființat zeci de școli, s-au înființat Episcopia Dunării de Jos cu sediul la Ismail și Seminarul Teologic.

 

După mai mult de 20 de ani, județele sudului Basarabiei, la insistența rușilor, în urma hotărârii tratatului de pace de la Berlin din 1878, sunt anexante din nou Imperiului Rus.

 

Peste 4 decenii de la anexarea județelor sudului Basarabiei, la 27 martie 1918, membrii Sfatului Țării, consiliu legislativ al noului stat Republica Democrată Moldovenească, format pe teritoriul fostei gubernii ruse Basarabia, votează Unirea Basarabiei cu Patria Mamă, România. Printre cei care au votat Unirea, sunt și reprezentanți din sudul Basarabiei, foști deputați în Sfatul Țării, menționați în rândurile de mai jos. Deputații: Elena Alistar, Nicolae Ciornei, Dumitru Dragomir, Toma Jalobă, Gheorghe Mare, Zamfir Munteanu, Chiril Sbierea, Gheorghe Stavrii și Vitalie Zubac. În rândurile ce urmează, sunt descrise pe scurt, biografiile și realizările unor personalități marcante, originare din sudul Basarabiei, sau care au activat în acest ținut.   

Vladimir Agura, notar public la Bolgrad, începând cu anul 1923. Notar public și om politic român, născut la 9 octombrie 1893. În perioada anilor 1933-1937, fost consilier și președinte al delegației Consiliului județean Ismail. Decorat cu Coroana României în grad de cavaler și gramotă de binecuvântare a Episcopului Dionisie al Cetății Albe-Ismail.

Elena Alistar, profesoară pensionară din Chișinău. S-a născut la 1 iunie 1873 în familia preotului Vasile și a preotesei Elisaveta Bălan din localitatea Vaisal, jud. Ismail (în prezent, Vasilievka, raionul Bolgrad). A învățat întâi la școala primară din Congaz, jud. Cahul, apoi la Școala Eparhială de Fete din Chișinău. În perioada anilor 1890-1916 a fost învățătoare în satele: Văleni, Roșu, Zârnești, jud. Cahul și Rezeni, jud. Chișinău. A fost soția preotului Vasile Alistar. După moartea soțului ei, între anii 1909-1916 urmează studiile la Facultatea de Medicină a Universității din Iași. Cu ajutorul membrilor Ligii Culturale a început să activeze în sistemul pedagogic, a căutat și a selectat copii talentați basarabeni pe care i-a dus ca să-și facă studiile la școlile gimnaziale din Iași. S-a implicat activ în lupta pentru propagarea școlii și a învățămîntului în Basarabia, demonstrând deschis politica antinațională, antiromânească a țarismului, fapt pentru care a fost arestată și ținută în detenție în penitenciarul central din Chișinău, timp de 45 de zile. A fost eliberată din lipsă de probe și s-a retras la Iași, de unde, la 16 august 1916 a fost mobilizată ca medic militar. În toamna aceluiași an s-a angajat în calitate de medic la Spitalul din Costiujeni, unde a activat până 1 decembrie 1918. Participă la fondarea Partidului Național Moldovenesc din Basarabia, în luna aprilie 1917 și întemeiază Liga Culturală a Femeilor Basarabene, din partea căreia, este aleasă mai apoi, devenind deputat în Sfatul Țării. La 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. După Unire, Elena Alistar a fost numită director la Școala Eparhială de fete din Chișinău, pe care a condus-o până la sfârșitul anilor 30, instituție care a devenit un adevărat focar de cultură și educație românească. Trece la Domnul în 1955, la Pucioasa, jud. Dâmbovița, unde fusese surghiunită de regimul comunist. Peste câțiva ani, rămășițele pământești i-au fost aduse la Cimitirul Belu din București.

Atanasie Anghelov, viticultor, născut în 1892 în orașul Reni. Între anii 1922-1924 a îndelinit funcția de ajutor de primar și în perioada 1926-1928, fost primar de Reni. A înzestrat orașul cu un abator modern, a înființat o școală și un azil pentru bătrâni, a contribuit și la repararea capitală a catedralei orașului. Decorat cu Coroana României în grad de cavaler și ofițer, cu o decorație poloneză și cu gramotă de binecuvântare  a Episcopiei Cetății Albe-Ismail.

Mihail Atanasiu, director al Băncii Comerciale din Bolgrad. S-a născut la 30 noiembrie 1879. Fost primar al orașului și fost președinte al Cooperativei de consum "Econo-mia”. A contribuit la ridicarea nivelului urbanistic și economic al orașului Bolgrad, cât și a sudului Basarabiei.

Eugen Bădărău, profesor la Facultatea de științe din București, fondatorul școlii românești de fizica plasmei. S-a născut la data de 19 septembrie 1887 în localitatea Foltești - Ismail, județul Galați. A urmat școala primară în localitatea natală și liceul la Ismail. Plecă apoi la Graz, în Austria și se înscrie la Techniche Hochschule. A urmat cursurile de inginerie timp de doi ani, apoi își continue studiile în Italia, la Pisa, unde obține licența în fizică. Continuă activitatea aici în calitate de doctorand și  în 1912, obține titlul de doctor în știință. În următorii ani, 1912-1914 a lucrat ca asistent la Universitatea din Pisa, în cadrul Institutului de Fizică experimentală. În 1914, plecă în Rusia, unde întreprinde cercetări în domeniul opticii. Înre anii 1921-1934 a activat în calitate de profesor universitar la Universitatea din Cernăuți, unde a studiat fizica descărcărilor în gaze, cercetări pentru care este considerat fondator al școlii românești de fizica plasmei. În 1934 se transferă la București, activând în calitate de profesor universitar și director al Institutului de Fizică din București. Decorat cu ordinul Meritul Științific în 1966 și cu titlul de Om de Știință Emerit în1962. A încetat din viață la 11 martie 1975, la București.

Ioan Baidaus, inginer agronom și inspector la Cetatea Albă, originar din satul Chetrosu, jud. Soroca. Avea studiile Institutului Agricol din Nancy. Fost șef al Serciciului Agricol Județean Cetatea Albă. A activat și în calitate de director al Școlii inferioare de agricultură, șef al Stațiunii de Viticultură și Enologie din sudul Basarabiei, activând și în alte funcții. A fost decorat cu Coroana României în grad de cavaler.

Andrei Bodeanschi, învățător pensionar din Bolgrad. S-a născut la 27 noiembrie 1882 în Ismail. În 1917, fost membru în Comitetul Moldovenesc din Bolgrad. Fost președinte al comitetului județean al zemstvei Bolgrad și președinte al secției școlare. A mai activat în funcțiile de ajutor de primar și președinte al Comitetului școlar. A. Bodeanschi este primul care a întrodus cărțile românești la școlile din județul Ismail. A fost decorat cu ordinul Coroana României.

Teodor Boguș, medic șef al orașului Cetatea Albă, născut la 13 februarie 1899 în com. Susleni, jud. Orhei. A învățat la Universitatea din Iași, având titlul de doctor în medicină. Fost medic la circumscripția Băleni, jud. Covurlui, apoi transferat la circ. Păpușoui, jud. Cetatea Albă. A activat în calitate de vicepreședinte al Ligii naționale contra tuberculozei, filiala Cetatea Albă. Decorat cu Meritul Sanitar, cl.I. 

Alexandru Boșco, profesor și agricultor din Ismail. S-a născut în 1882 în com. Tașlâc, jud. Cetatea Albă. Era absolvent al Facultății de Litere a Universității din Odesa. A activat în calitate de subdirector la Liceul de băieți din Ismail și președinte al Secției Asociației profesorilor secundari, fiind și un membru activ în diferite societăți locale de binefacere. A scris Istoria Românilor în limba rusă.

Vasile Bour, pensionar din Ismail, născut la 31 martie 1877. Era absolvent al Facultății de Drept a Universității din Odesa. Fost judecător de pace, senator și deputat în anul 1932. A ocupat și funcția de președinte al Delegației permanente a județului Ismail.

Petru Cernea, industriaș din Reni, născut în 1884. Între anii 1922-1925 a ocupat funcția de consilier comunal, apoi devine consilier al Camerei de Comerț și Industrie din jud. Ismail. A fost decorat cu Meritul Comercial și Industrial, cl.I și gramotă de binecuvântare  a Episcopiei Cetății Albe-Ismail. 

Nicolae Ciornei, fost deputat în Sfatului Țării, născut în anul 1892, în com. Toceni, jud. Cahul. Fost militar în armata țaristă. Membru al Comitetului Ostășesc Moldovenesc din Odesa. În iulie 1917 este numit într-o comisie extraordinară pentru cercetarea dezordinilor săvârșite în jud. Orhei, de către niște dezertori. Contribuie la organizarea soldaților basarabeni, ales de Congresul Ostașilor Moldovenim, deputat în Sfatul Țării din partea Ismailului. La 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Nicolae Constantinescu-Ismail, șef de lucrări la Facultatea de agronomie, București. S-a născut la 1 mai 1899, în com. Cișmeaua Văruită, jud. Ismail. A învățat la liceul din Bolgrad, apoi la Academia de Înalte Studii Agronomice din București, cu perfecționare la o instituție superioară agricolă din Berlin, unde i se conferă titlul de doctor în științe agricole. Fost șef al Serviciului Pomiculturii din cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Referent și delegat la mai multe congrese internaționale, fiind și un cooperator activ. A scris și a publicat mai multe lucrări de referință în agricultură. Decorat cu ordinul Coroana României în grad de cavaler.

Lucreția Constantinov, profesoară din Ismail. S-a născut la 25 septembrie 1901 în Galați. Avea studiile Facultății de litere și filosofie. Directoare și profesoară de filosofie a liceului de fete din Ismail. A mai activat în calitate de profesoară de pedagogie la Școala Normală de fete din Brăila și Galați. Membră în diferite societăți culturale și de binefacere.

Ștefan Constantinov, profesor din Ismail. Născut la 1 ianuarie 1888, în com. Cuza Vodă, jud. Ismail. A învățat la Seminarul Teologic din Chișinău și la Universitatea din București, Facultatea de litere. Fost primar al orașului Ismail. A mai activat în calitate de prefect al jud. Ismail, fost deputat, fost membru al Consiliului județean ș.a. Decorat cu ordinul Coroana României în grad de ofițer.

Socrate Constantinov, profesor pensionar din Ismail, născut la 17 aprilie 1868. Avea studiile Universității din Odesa, activând in calitate de profesor de matematică. Cooperator și viticultor, membru fondator al Federalei Ismail. Fost director general al învățământului din Basarabia, fost senator și președinte al Societății de Agricultură „Unirea” și al Băncii Populare din Ismail. A fost decorat cu  ordinul Sf. Stanislav în grad de comandor cu spade, Sf. Ana cu spade și panglică și ordinul Coroana României în grad de cavaler.

Ștefan Costenco, institutor din Ismail. S-a născut în anul 1882 în com. Nerușai, jud. Ismail. Fost diplomat al Școlii Normale din Bairamcea, jud. Cetatea Albă. A contribuit la construcția școlii primare din satul natal, cât și la înființarea unei bănci populare de cooperație și consum. A activat în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Federalei "Sud-Basarabeană” și în calitate de revizor școlar al jud. Ismail. Decorat cu  ordinul Răsplata Muncii pentru construcții școlare cl. I și II și cu ordinul Coroana României în grad de cavaler.

Anatolie Cressin, medic din București, s-a născut la 7 august 1903. A învățat la liceul din Ismail, apoi la Universitatea din București, primind calificarea de doctor în medicină și chirurgie, urmând și cursurile de specializare în igiena școlară. Profesor titular de igienă în învățământul secundar, membru Societății de Endocrinologie, membru fondator și secretar general al Cercului Basarabenilor din București. A activat în calitate de profesor medic cu titlul provizoriu la liceul comercial de băieți "Regele Mihai I” din București, iar la 1 martie 1941 a fost numit profesor medic cu titlul definitiv la această instituție. A scris și a publicat mai multe lucrări de specialitate.

Roman Cressin, funcționar de stat din București. S-a născut la 29 iunie 1905, în Ismail. A învățat la Universitatea din București, devenind licențiat în matematici, apoi a urmat studii de specializare în SUA și Italia. Profesor de limbă rusă la Centrul de pregătire tehnică, profesională și administrativă, referent la Institutului central de statistică și al Asociației române pentru conjunctură economică. A mai activat în calitate de membru al Institutului Social Român și al Academiei  de Științe politico-sociale din Filadelfia, fost șef de birou la Ministerul Agriculturii și Domeniilor, a publicat mai multe lucrări și articole de specialitate. Decorat cu ordinul Coroana României în grad de cavaler.

Dumitru Dragomir, fost deputat în Sfatul Țării. S-a născut la 26 octombrie 1890 în com. Volintiri, jud. Cetatea Albă. Delegat în Sfatul Țării din partea Congresul militarilor moldoveni. La 27 martie 1918, Dumitru Dragomir votează pentru Unirea Basarabiei cu România.

Ioan Fitov, avocat, născut la 20 iunie 1872 în orașul Ismail. Absolvent al Universității din Odesa. În 1919 a fost ales deputat în parlamentul românesc și în următorul an, devine director al Justiției la Chișinău. A activat și în calitate de prodecan și decan al Baroului de avocați din Ismail.

Ioan Gavrilovici, casier la Federala "Sud-Basarabeană”, Ismail. S-a născut la 10 noiembrie 1887, în com. Selioglo, jud. Cetatea Albă. Avea studiile Universității din Odesa, Facultatea de Drept. Fost ajutor de primar, consilier comunal, senator, fost președinte al Comitetului de conducere a asistenței universitare și cenzor la Camera de Comerț din Ismail. A fost decorat cu ordinile, Sf. Ana, Sf. Stanislav, Sf. Vladimir,  Coroana României în grad de cavaler și Steau României în grad de ofițer.

Zaharia Husărescu (cunoscut și sub numele de Zinovie), fost șef al Siguranței Generale dîn Basarabia, născut la 6 iulie 1876, în com. Kitai, jud. Ismail. Tatăl său, Ion Husărescu era primar în acea localitate. În 1878, familia Husărescu se stabilește cu traiul la Tulcea, după cedarea de către Turcia Rusiei, județelor din sudul Basarabiei. În anul 1899 este mobilizat în armată, apoi își începe studiile la Universitatea din București, Facultatea de Drept. După absolvirea studiilor în 1906, s-a angajat la poliție, în funcție de comisar clasa a II-a. A lucrat în poliția din Galați, Râmnicu Vâlcea, Sinaia, Alexandria, Corabia, Sulina, Roșiori de Vede și Buzău. În timpul Primului Război Mondial a fost delegat al Siguranței Generale a Statului pe lângă Armatele a IV-a și a IX-a ruse și conducător al biroului de contrainformații. În anul 1918, după Unire, este transferat la Poliția punctului de frontieră Cetatea Albă. Apoi, a fost inspector de poliție la Prefectura poliției Chișinău, prefect de poliție clasa I-a la Prefectura poliției Cetatea Albă, din 15 iulie 1920, subinspector general clasa I-a în Subinspectoratul General al Siguranței din Basarabia al Direcției Poliției de Siguranță, apoi, din 21 aprilie 1921 subinspector general al Siguranței în Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale a Statului, însărcinat cu conducerea Subinspectoratului General al Siguranței din Basarabia. În calitatea sa de șef al Siguranței Basarabiei, a descoperit peste 40 de organizații comuniste. A descoperit numeroși curieri comuniști și a contribuit la înăbușirea răscoalei de la Tatar Bunar din 1924. A scris și a publicat ,,Mișcarea subversivă din Basarabia’’, în 1924 și ,,Mișcarea revoluționară de la Tatar-Bunar’’, în 1925. A fost decorat cu, Cavaler al Legiunii de onoare, ofițer al Academiei franceze, ofițer al instrucțiunii publice (franceze), Leul Alb în gradul de Comandor (cehoslovacă), Vulturul Alb în gradul de ofițer (poloneză), ordinul Sf. Sava în gradul de Comandor (sârbă), ordinile Sf. Stanislav și Sf. Ana în gradul de Comandor (ruse), ordinile Coroana României și Steua României, medaliile Bărbăție și Credință și Răsplata muncii pentru Biserică cl. I (române). Din cauza unor intrigi politice, în anul 1930 este pensionat. A locuit în continuare la București. În 1949, Zaharia Husărescu a fost arestat de autoritățile comuniste și dus la Târgu Mureș pentru cercetări. A fost judecat pentru „crimă de activitate intensă contra clasei muncitoare și a mișcării muncitorești”. Perioada de detenție a petrecut-o în  penitenciarele Târgșor, Făgăraș și Jilava. A decedat la 9 februarie 1959, din cauza condițiilor inumane și maltratărilor, fizice și morale la care erau supuși cei întemnițați.

Constantin Iancov, comerciant din Bolgrad, născut la 9 mai 1883. Colonel în rezervă, avea studiile Academiei militare. A participat la Războiul ruso-japonez și Primul Război Mondial. Fost primar al orașului Bolgrad, perioadă în care sa construit o școală primară cu 7 clase, hală, apeduct și uzină electrică. A fost decorat cu ordinul Coroana României și câteva ordine rusești.

Ioan Iarca, președinte al Camerei Agricole Ismail, originar din Râmnicul Sărat. Fost vicepreședinte, apoi președinte al Camerei de Comerț Ismail și președinte al Sfatului Neguțătoresc. Președinte al Sindicatului de îndiguire a ostrovului Câșlița și al Bursei de Mărfuri Ismail. Fost membru în Consiliul de Administrație al Federalei "Sud-Basarabeane”.

Alexandru Ignat, avocat din Ismail. S-a născut la 24 aprilie 1910 în orașul Silistra, jud. Durostor. Fost președinte și avocat al Asociației satelor și comunelor coloniste din județele Ismail și Cahul. Membru a multor bănci populare și cooperative, cât și avocat al Băncii Populare "Înfrățirea” din Ismail.

Ioan Ivanov, profesor, născut la 2 decembrie 1878 în Ismail. Avea studiile Universității din Odesa, Facultatea de Matematică. Activitatea de profesor și-a început-o în anul 1903, apoi în 1923 se transferă la Liceul de băieți din Ismail, preda matimatica și la liceul de fete din localitate. Fost director al Liceului de băieți și fost membru în Consiliul comunal din Ismail. A mai activat și în cadrul unor Societăți culturale și de binefacere din oraș.

Toma Jalobă, agricultor din Văleni, jud. Cahul, originar din Transnistria. Fost membru în Comisiunea Județeană de expropiere și împroprietărire, a activat și în calitate de primar. A luptat pentru dezrobirea Basarabiei de sub jug străin. În anul 1917 a luat parte la manifestațiile pentru alipirea Basarabiei la Patria Mamă. Fost deputat în Sfatul Țării. A Participat la Congresul Ostășesc din 20 octombrie 1917 și la toate ședințele Sfatului Țării, chiar dacă nu a avut mandat.  La 27 martie 1918, când Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România,Toma Jalobă constata cu amărăciune că românii din Transnistria nu erau incluși în Actul de Unire: „Cui ne lăsați pe noi, moldovenii, cei care sântem rupți din coasta Basarabiei și trăim pe celălalt mal al Nistrului?… Fraților, nu ne uitați, nu ne lăsați! Iar de ne veți uita, noi vom săpa malul Nistrului și vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru, căci mai bine să-și schimbe râul mersul, decât să rămânem moldovenii despărțiți unii de alții!”.

Leon Losețchi, institutor din Ismail. S-a născut 22 august 1887, în com. Cimișlia, jud. Tighina. Președinte al Asociației și Băncii Învățătorilor și redactorul revistei "Buletinul Asociației Învățătorilor” din jud. Ismail. A luptat pentru naționalizarea școlii și organizarea corpului didactic din Basarabia într-o singură asociație. A contribuit la construcția sediului Asociației și înființarea unei librării a învățătorilor în orașul Ismail.

Emanuel Mănescu, avocat din Cetatea Albă. S-a născut în anul 1883 la Buzău. Avea studiile Universității din Iași, Facultatea de Drept. Fost președinte al Căminului cultural orășănesc și al Căminului jud. Cetatea Albă. A activat în calitate de primar al municipiului Cetatea Albă și președinte al Societății orfanilor din oraș și județ. A mai activat și în calitate de președinte al Comitetului școlar comunal, censor al Societății "Principele Mircea” și membru al Comitetului Ligii Navale Române, filiala Cetatea Albă. Decorat cu ordinul Coroana României în grad de cavaler și ofițer, Meritul Sanitar, cl. I, Răsplata Muncii pentru învățământ, cl. I și Meritul Comercial și Industrial, cl. I.

 

Gheorghe Mare, agricultor și viticultor, născut la 1 septembrie 1881 în com. Slobozia Mare, jud. Ismail. Fost membru în Consiliul de administrație al Camerei de agricultură din Ismail și fost profesor de apicultură, apoi, director la Școala de agricultură din Purcari, jud. Cetatea Albă. Soldat în armata țaristă, membru al Comitetului Ostășesc Moldovenesc, delegat al Comitetului Ostașilor Moldoveni. Fost deputat în Sfatul Țării, care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A fost decorat cu ordinul Coroana României în grad de comandor, Steua României în grad de ofițer și Regele Ferdinant I în grad de cavaler. Decedat în anul 1961, la Coșereni, jud. Ialomița.

Nicolae Mârza, pensionar din Cetatea Albă. S-a născut în anul 1864 în com. Lăpușna, jud. Lăpușna. Diplomat al Institutului pedagogic. Fost director al Școlii Normale de băieți din orașul Cetatea Albă, fost primar și fost senator.  

Victor Melega, secretar general al Camerei de Comerț și Industrie din Cetatea Albă. S-a născut în anul 1892 în com. Selemet, jud. Tighina. A învățat la Institutul superior comercial din Kiev, cu examen de echivalare la Academia superioară de științe comerciale și industriale din București. Colaborator al unor reviste și ziare economice, autor al unor lucrări de specialitate.

Atanasie Melnicov, profesor, născut la 13 decembrie 1882 în Bolgrad. A învățat la Universitatea din Odesa, Facultatea de Fizică și Chimie. Fost subdirector și director al liceului, fost primar al orașului natal. Fost președinte al Sfatului pedagogic al liceului de fete din Bolgrad. A înființat secția agricolă și piscicolă la liceul de băieți din Bolgrad.

Alexandru Minov, director fondator al Băncii Agricole, născut la 8 iunie 1885, în Ismail. Avea studiile Universității din Petrograd, Facultatea de Drept. Deputat, consilier eparhial al Episcopiei Cetății Albe - Ismail și cooperator. Fost magistrat în Basarabia, fost primar și fost președinte al Camerei de Comerț și Industrie din Ismail. Decorat cu ordinul Steaua României în grad de cavaler, ordinul Coroana României de cavaler, Meritul Comercial și Bărbăție și Credință.

Gheorghe Mițulescu, director al Federației "Sud-Basarabene” din Ismail. S-a născut la 29 mai 1884, în com. Olănești, jud. Cetatea Albă. Fondator al mai multor unități cooperative din Ismail. Fost consilier al Societății cooperative de Editură și Educație "Furnica” din Chișinău, fost vicepreședinte al Bursei de mărfuri și ceriale și al Sindicatului Viticol din Ismail. A mai activat în cadrul și altor societăți din orașul și județul Ismail.

Zamfir Munteanu din Ismail, deputat în Sfatul Țării. Ales din partea Comitetul Central Executiv Moldovenesc al Sfatului Delegaților Soldați și Ofițeri. La 27 martie 1918, Zamfir Munteanu votează pentru Unirea Basarabiei cu România.   

Alexandru Radacovici, primar al orașului Bolgrad. S-a născut în anul 1890, în București. Avea o carieră de militar, maior în rezervă, ofițer de Stat Major. Decorat cu mai multe distincții, printre care, ordinul Coroana României în grad de cavaler și ofițer, ordinul Steaua României în grad de cavaler s. a..

Alexandru Rotta, avocat în orașul Cetatea Albă. S-a născut la 7 septembrie 1888 la Focșani. Avea studiile Universității din București, Facultatea de Drept. Fost procuror, fost președinte al Zemstvei Cetatea Albă, ajutor de primar, președinte al Camerei Agricole din Cetatea Albă și fost deputat.

Chiril Sbierea, fost deputat în Sfatul Țării. S-a născut în anul 1890, în localitatea Colibași, jud. Cahul. Fiind student a fost mobilizat în armata țaristă, participant la Primul Război Mondial. A fost ales deputat în Sfatul Țării de către Congresul Militarilor Moldoveni La 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România.

Gheorghe Stavrii fost deputat în Sfatul Țării. Născut în anul 1882, în com. Gotești, jud. Cahul. Agricultor, membru al Partidului Socialist-Revoluționar, deputat din partea țăranilor, a aderat la Fracția Țărănească. La 27 martie 1918, Gheorghe Stavrii votează pentru Unirea Basarabiei cu România  

Crăciun Șerbănescu, avocat din Ismail. S-a născut în 1889, la Ploiești. Absolvent al Facultății de Drept, Universitatea din București. Fost deputat și prefect al jud. Ismail. A venit la Ismail după 1918, profesând avocatura, a editat un ziar românesc săptămânal la Ismail.

Alexandru Teodorescu, intitutor din orașul Cetatea Albă, născut la 22 decembrie 1892, în com. Copuzu, jud. Ialomița. Președinte al Băncii Corpului Didactic Cetatea Albă, președinte al Căminului Cultural orășenesc și  deputat al Eparhiei Cetății Albe – Ismail. A scris mai multe lucrări și articole de ziar. Decorat cu ordinul Răsplata Muncii pentru construcții de învățământ, ordinul Steaua României în grad de cavaler și Crucea Comemorativă.

Eftimie Zaporojan, medic primar din orașul Cetatea Albă. S-a născut la 20 ianuarie 1900, în com. Visoca, jud. Soroca. Absolvent al Facultății de Medicină din Iași, cu specializarea de Doctor în medicină și chirurgie. Diplomat al Institutului de igienă și sănătate publică din București. Medic locotenent de rezervă. Fost medic de circumscripție sanitară și medic primar, delegat al jud. Bălți. A scris și a publicat mai multe lucrări de specialitate. Decorat cu ordinul Meritul Sanitar, cl. I și ordinul Coroana României în grad de cavaler.

Vitalie Zubac, fost deputat în Sfatul Țării. S-a născut în anul 1894, în localitatea Necrasovca Nouă, jud. Ismail. Fost ofițer în armata țaristă. Deputat în Sfatul Țării din 1917, ales de către Congresul Militar Moldovenesc. La 27 martie 1918, Vitalie Zubac votează pentru Unirea Basarabiei cu România. 

După instaurarea puterii sovietice, din 1940, apoi din 1944, Basarabia a fost dezmembrată în trei părți. La 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, partea de sud a Basarabiei, județele Cetatea Albă și Ismail, partea de nord, județul Hotin, cât și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. Mulți dintre fruntașii cauzei românești, au avut de suferit, fiind deportați în Siberia, Kazahstan și alte regiuni ale URSS. Cei care s-au refugiat în 1944 pe malul drept al Prutului, în speranța de a evita represiunile staliniste, după instaurarea regimului comunist în România,  au fost și ei arestați și supuși represiunilor.