Foto: Captura video
Fostul nostru coleg de la ziarul ZIUA, George Scarlat, devenit ulterior un cunoscător al geopoliticii de frontieră ca diplomat în Basarabia înjumătățită în așa-numita Republică Moldova, face o serie de observații interesante despre modul în care acționează pe teren și din redacții provocatori profesioniști cu misiuni anti-naționale. Cazul conferinței de presă -maraton a lui George Simion și agenții presei Sistemului securist-soroșist. O lecție de valoare:
"Este deosebit de nocivă transformarea subiectelor de politică externă și de securitate în slogane de campanie electorală, pentru că se viciază dezbaterea despre probleme fundamentale și poziția statului poate fi serios compromisă de agitatori.
Întrebarea provocatoare la adresa lui George Simion
Iată un exemplu. La conferința de presă "maraton” de vineri, George Simion, a fost întrebat:
"După cum știți, președintele României este și comandant suprem al forțelor armate. Cum ați proceda în cazul unui atac pe scară largă al Federației Ruse în Reoublica Moldova, ținând cont că vecinii noștri nu sunt membri ai alianței nord-atlantice?”
Răspunsul lui George Simion a fost că:
"România face parte dintr-o alianță defensivă numită NATO și atâta timp cât voi fi împreună cu echipa suveranistă la conducerea țării, România nu se va implica în niciun conflict armat”.
Instantaneu a fost lansată în spațiul public o linie de mesaj ineptă. Activiștii electorali ai contracandidaților l-au acuzat pe George Simion că ar fi "prorus” și "trădător” pentru că abandonează Republica Moldova si "frații de peste Prut”.
Constituția României explicată pe înțelesul propagandiștilor
În primul rând președintele României nu este "comandant suprem al forțelor armate”. Nicolae Ceaușescu avea această calitate, conform Constituției RSR, din 1965.
În Constituția adoptată în anul 2003, în vigoare în prezent, nu scrie așa ceva. Persoana care a folosit sintagma în întrebarea pusă la conferința de presă a vrut să inducă ideea că decizia de "trecere a Prutului” ar ține de George Simion.
Președintele României nu poate băga țara în război după cum vrea. Trecerea hotarelor țării de către armata română și declanșarea luptelor pe teritoriul unui stat străin împotriva forțelor altui stat străin nu ar fi o "operațiune specială”, ci ar însemna război.
Art 5 din Constituția României prevede că "Mobilizarea parțială sau totală și starea de război se declară potrivit prevederilor Constituției României”.
La Art 6 din Constituție se prevede că "Parlamentul declară, prin hotărâre, în ședință comună, mobilizarea parțială, totală, demobilizarea sau, în exclusivitate, starea de război. Parlamentul aprobă sau respinge, anterior sau ulterior emiterii, după caz, decretul Președintelui României de declarare a mobilizării parțiale sau totale ori a demobilizării”.
Conform articolului 80 din Constituția României, președintele poate declara, cu APROBAREA PREALABILĂ a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate.
La alin (3) din art 80 se spune că "În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință Parlamentului. Dar Republica Moldova este alt stat, nu este România. Președintele poate lua măsuri doar în cazul agresiunii împotriva României, nu și în cazul agresiunii împotriva altui stat, fie el și Republica Moldova.
Republica Moldova nici nu este stat NATO, astfel încât un atac asupra sa, să fie considerat un atac asupra României, conform art 5 din Carta NATO.
Totodată, la art 119 din Constituția României se prevede că CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii.
George Simion ca președinte al României ar fi obligat în cazul unei eventuale agresiuni a Rusiei împotriva Republicii Moldova să dispună de o hotărâre a CSAT, înainte de întreprinderea oricăror măsuri, inclusiv înainte de cererea adresată Parlamentului.
La art 4 din Legea nr 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT se prevede că:
CSAT la solicitarea Președintelui României, analizează și propune măsuri pentru:
1. instituirea stării de asediu sau a stării de urgență în întreaga țara ori în unele localități;
2. declararea mobilizării parțiale sau generale a forțelor armate;
3. respingerea agresiunii armate îndreptate împotriva țării;
4. declararea stării de război și încetarea sa;
5. inițierea, suspendarea sau încetarea acțiunilor militare;
Din CSAT fac parte președintele României, care este și președintele CSAT, primul ministru, care este vicepreședintele CSAT și ministrul apărării naționale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiției, ministrul industriei și resurselor, ministrul finanțelor publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major General și consilierul prezidențial pentru securitate națională.
Așadar, România este o democrație parlamentară, unde Parlamentul României decide starea de război, nicidecum George Simion ca președinte al României.
Îmi stârnește un zâmbet trist faptul câ cei care se numesc pe sine "democrați” și pretind că George Simion ar fi "extremist” și "dictator” chiar cred că România ar putea intra în război doar pentru că președintele George Simion ar spune "Vă ordon, treceți Prutul!”, ca în 1941 și mai și răspândesc asemenea aberații în spațiul public.
Nu îi suspectez de prea multă sofisticare pe propagandiștii care încearcă defăimarea lui George Simion, altfel m-ar duce gândul că ei cu asemenea bazaconii ar pregăti de fapt terenul pentru un candidat care în eventualitatea câștigării alegerilor să bage România în război după bunul plac.
Ce prevede Carta NATO
România nu poate intra în război prin propria decizie, pentru că astfel și-ar implica și aliații nord-atlantici.
În articolul 4 din Carta NATO se prevede că "părțile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este ameninat integritatea teritorial, independena politic sau securitatea vreuneia dintre Părți.
Așadar, mai înainte ca armata română să treacă Prutul și să deschidă focul împotriva trupelor ruse agresoare, România este obligată să activeze mai întâi art 4 din Carta NATO, adică să ceară consultări comune cu aliații săi.
Ca atare, România nu poate intra în război dacă din consultările cu aliații rezultă că nu e cazul. Este firesc, pentru că nu poate un singur stat, România, să decidă provocarea războiului dintre NATO și Rusia.
Articolul 5 prevede că un atac armat împotriva uneia dintre părți este considerat un atac împotriva tuturor. Însă pentru a beneficia de sprijinul celorlalte state NATO România ar trebui să arate că este atacată de Rusia, dar și să fi obținut în prealabil aprobarea aliaților prin activarea art 4 privind consultările cu aliații.
Dacă România ar trece Prutul pentru a respinge o agresiune rusă împotriva Republicii Moldova ignorând prevederile Cartei NATO, atunci va fi pe cont propriu. Va fi abandonată de aliați, singură în
confruntarea cu trupele ruse.
Cred că nimeni din România nu își dorește așa ceva.
În fond cine este "prooccidental” și cine este "prorus”?
Este izbitor cum "prooccidentali” cu demagogia lor riscă să împingă România spre acțiuni unilaterale ruperea de NATO, în timp ce George Simion, pe care aceiași "prooccidentali” îl acuză pe nedrept că ar fi "prorus”, se angajează că va acționa numai în cadrul NATO dacă va deveni președintele României.
Republica Moldova nu se vrea apărată de România!
Dacă armata românâ ar trece granița cu scopul luptei cu agresorul rus, România însăși ar deveni agresoare, conform Constituției Republicii Moldova și în consecință și conform dreptului internațional.
În primul rând trupele române nu pot trece granița fără acordul autorităților Republicii Moldova. În al doilea rând, autorităților de la Chișinău le interzice propria lor constituție să ceară ajutorul armatei române în cazul unei agresiuni ruse.
Articolul 11 (2) din Constituția Republicii Moldova prevede că "Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”.
În cazul în care Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, ar solicita intrarea trupelor române pe teritoriul republicii s-ar face vinovată de o gravă încălcare a Constituției și ar putea fi suspendată din funcție conform art 89 din Constituția Republicii Moldova și dacă se va găsi o majoritate parlamentară care să o suspende, atunci cu siguranță ar fi create și condițiile pentru ca Maia Sandu să fie judecată și condamnată pentru "Trădare de patrie”, conform articolului 337 din Codul Penal al aceleiași Republici Moldova. Pedeapsa este de până la 20 de ani de închisoare.
Există și un precedent pentru aspectele de mai sus. Ucraina s-a oferit să elibereze raioanele din stânga Nistrului ale teritoriului recunoscut internațional al Reoublici Moldova și care sunt ocupate din 1992 de separatiștii transnistreni pro-ruși, însă Chișinăul a refuzat oferta din motivele constituționale pe care vi le-am prezentat.
Cum poate totuși armata română să apere Basarabia?
Există doar două cazuri în care armata română poate interveni pentru a combate o agresiune rusă în Basarabia. Orice alte abordări reprezintă ori "wishfull thinking”, adică procesul psihologic de confundare a propriilor dorințe cu realitatea, ori este doar propagandă mincinoasă.
1 Armata română poate apăra Republica Moldova dacă aceasta ar fi deja un stat aliat NATO și s-ar activa art 5 din Carta NATO, în cazul unei agresiuni neprovocate a Federației Ruse.
Însă Constituția Republicii Moldova interzice apartenența la NATO. Articolul 11 (1) din Constituție prevede că "Republica Moldova își proclamă neutralitatea pernanentă!”
2 A doua posibilitate ca armata română să apere Republica Moldova este ca aceasta să devină parte a României, să devină teritoriu național românesc.
Acest lucru este permis de Constituția Republicii Moldova pentru că Articolul 142 privind
Limitele revizuirii Constituției prevede că:
(1) Dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale.
Așadar, cetățenii Republicii Moldova ar putea decide în cadrul unui referendum Unirea cu România.
Dragi prieteni, judecați cu mintea voastră și distingeți cine este patriot și cine este antinațional, cine este responsabil și cine proferează demagogie de joasă speță. Nu permiteți altcuiva să vă inducă ce și cum să gândiți.", conchide George Scarlat.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.