Grupul financiar danez Saxo și-a publicat obișnuitele sale „predicții șocante” pentru anul care vine: o listă de evenimente, care, dacă s-ar produce, „ar provoca o undă seismică pe piețele financiare și în culturile politice și populare”.

De-a lungul timpului Saxo a făcut o tradiție din publicarea predicțiilor sale „șocante” de sfârșit de an. Însă, oricât de uluitoare și improbabile au părut ele la vremea respectivă, multe s-au împlinit.

De pildă, în 2015, Saxo a prezis ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

GăsițiAICI lista predicțiilor Saxo care s-au realizat de-a lungul timpului.

În legătură cu predicțiile pentru 2023, Steen Jakobsen, șeful Departamentului de Investiții al Saxo, a declarat:

„Predicțiile șocante pentru acest an susțin că orice speranță într-o revenire la dinamica dezinflaționistă de dinainte de pandemie este imposibilă, pentru că am intrat într-o economie de război mondial, în care toate marile puteri ale lumii fac eforturi să își întărească securitatea națională pe toate fronturile, fie din punct de vedere militar propriu-zis, fie din cauza insecurităților majore legate de lanțul de aprovizionare, de energie și chiar de finanțe, care au fost dezvăluite de experiența pandemiei și a invaziei Ucrainei de către Rusia.”

Saxo arată că predicțiile sale pentru 2023 au fost inspirate de similitudinile dintre Europa de astăzi și Europa de la începutul secolului XX.

În 1910, Norman Angell publica o carte intitulată The Great Illusion (Marea Iluzie), în care afirma că este imposibil ca Europa să mai fie vreodată implicată într-un război serios, datorită relațiilor comerciale reciproc avantajoase și a volumului uriaș al schimburilor de mărfuri la care s-a ajuns după decenii de pace și prosperitate.

Peste un deceniu, Europa devenea o ruină.

La fel cum prea puțini au prevăzut începerea Primului Război Mondial, puțini au prevăzut și invazia Rusiei în Ucraina.

Or, Războiul din Ucraina a determinat trecerea Europei la o mentalitate de război, la un nivel nemaivăzut din 1945 încoace, afirmă experții Saxo.

„Nu este vorba doar de capacitățile militare - în mod jalnic inadecvate – ale Europei de Vest, ci și de un model industrial centrat pe Germania, a cărui existență a fost pusă sub semnul întrebării de Europa, care s-a decuplat de petrolul și gazele rusești, abudente și ieftine.”

Economia de război nu se limitează însă la Europa, constată Saxo. Statele Unite și China vor adopta și ele o mentalitate de război, pe fondul intensificării rivalității lor comerciale și tehnologice.

Iar țările satelit ale acestor mari puteri (cum este și România) vor avea mari dificultăți să nu fie târâte în ceea ce Saxo numește un „Război Rece comercial”.

Experții grupului danez afirmă:

„Dacă luăm în considerare reacția la invazia Ucrainei de către Rusia, este clar că orice țară care nu are o alianță militară veche cu Statele Unite va considera inacceptabil să rămână vulnerabilă la militarizarea sistemului mondial al dolarului.”

De aceea, Saxo prezice:

„Aceste puteri vor organiza o conferință și vor conveni asupra unei monede de rezervă pentru a ocoli total sistemul dolarului.”

Iată mai jos un rezumat al celor 10 predicții Saxo pentru 2023:

1.  O coaliție de miliardari creează un proiect Manhattan pentru energie

În 2023, proprietarii marilor companii tehnologice și alți miliardari tehnofili vor fi îngrijorați de întârzierile din dezvoltarea infrastructurii energetice. Întârzieri care le periclitează interesele de afaceri.

Ei se vor asocia într-un consorțiu cu numele de cod „Third Stone”, cu scopul de a strânge peste o mie de miliarde care să fie investiți în soluții energetice.

Ar fi cel mai mare efort din domeniul cercetării și dezvoltării, după Proiectul Manhattan, pentru construirea bombei atomice.

2.  Președintele Macron demisionează

În urma alegerilor generale din iunie 2022, Macron și aliații săi au pierdut majoritatea parlamentară. Prins la mijloc între opoziția de stânga (NUPES) și de dreapta (Adunarea Națională a lui Marine Le Pen), guvernul lui Macron nu are alt mijloc de a trece legile importante și bugetul pe 2023 decât prin asumarea răspunderii.

Însă, ocolirea sistematică a Parlamentului este o metodă incompatibilă cu democrația.

Pe de altă parte, negocierile cu opoziția de stânga/dreapta fac din regimul Macron unul anemic.

Drept urmare, după modelul lui De Gaulle, în 1949 și 1960, Macron va decide în mod neașteptat să demisioneze la începutul lui 2023.

Însă gestul i-ar deschide calea spre Palatul Elysée lui Marine Le Pen, ceea ce ar însemna piatra de mormânt a proiectului european.

3.  Prețul aurului ajunge la 3.000 de dolari, băncile centrale nu pot stăpâni inflația

În 2023, dolarul, cea mai puternică dintre devize, va fi lovit din trei direcții.

Prima: contextul geopolitic marcat de mentalitatea de război mondial, bazată pe autarhie și minimizarea rezervelor de devize străine în beneficiul aurului.

A doua: investiții masive în noile priorități de securitate națională, în special surse de energie, tranziție energetică și lanțuri de aprovizionare.

A treia: sporirea lichidităților mondiale, liderii politici încercând să evite o debandadă pe piața datoriilor, pe fondul unei recesiuni incipiente.

Ca urmare, prețul aurului s-ar putea dubla în 2023, depășind pragul de 3.000 de dolari.

4.  Crearea forțelor armate ale UE

Invazia Rusiei în Ucraina a dus la cel mai mare „război cald” în Europa, de după 1945.

Pe de altă parte, Republicanii au redobândit controlul asupra Camerei Reprezentanților, iar Donald Trump și-a anunțat candidatura pentru 2024.

În fața riscului ca Statele Unite să își retragă sprijinul față de Europa - posibil în urma unui acord de pace în Ucraina -, membrii UE ar putea decide crearea unei forțe armate comune, terestre, aeriene și navale, care să devină operațională înainte de 2028.

Efortul financiar estimat de Saxo pentru o asemenea armată este de 10.000 de miliarde de euro, repartizati pe o durată de 20 de ani.

Banii ar urma să fie strânși din emiterea de obligațiuni, a căror finanțare să se realizeze pe baza componentelor cheie ale PIB-ului fiecărei țări membre.

5.  O țară europeană va interzice total producția de carne până în 2030

Pentru a fi atins obiectivul Carbon Zero până în 2050, s-a estimat că ar fi nevoie de reducerea consumului de carne la numai 24 de kilograme de persoană anual.

În prezent, potrivit OECD, consumul mediu în Europa este de circa 70 de kilograme.

Țările cele mai susceptibile să adopte constrângeri ale consumului de carne sunt cele angajate cel mai puternic pe calea atingerii obiectivului Carbon Zero. Suedia este cea mai „avansată”, propunându-și să ajungă „neutră” în 2045. Ea este urmată îndeaproape de Marea Britanie, Franța și Danemarca.

Saxo prezice însă că, așa cum se întâmplă de obicei în hei-rupismul globalist, cel puțin o țară europeană va încerca să le ia fața celorlalte în cursa pentru o politică energetică mai agresivă. Ea va decide să instituie taxe mari pe carne și produsele din carne, progresiv, până în 2025.

De asemenea, va interzice total carnea naturală produsă în țară până în 2030.

În paralel, se va înregistra o explozie a produselor de „carne” vegetală și sintetică, produsă în laborator.

6.  Marea Britanie organizează un Referendum anti-Brexit

În 2023, premierul britanic Rishi Sunak și ministrul său de Finanțe, Jeremy Hunt, vor face ca nivelul de impopularitate al Conservatorilor să bată toate recordurile istorice.

Programul fiscal actual va arunca Marea Britanie într-o recesiune zdrobitoare, cu explozia șomajului și a deficitelor.

Saxo prezice manifestații de stradă masive, cerând alegeri anticipate.

Pe fondul ruinei economice, sondajele vor arăta că ideea de Brexit a fost compromisă.

Potrivit scenariului, Sunak ar urma să demisioneze lăsând locul altui Conservator pentru a organiza anticipate, iar liderul laburist Keir Starmer, profitând de curentul anti-Brexit, va susține organizarea unui al doilea referendum.

În trimestrul al treilea, un guvern laburist ar urma să se instaleze la Londra și va organiza un referendum pe 1 noiembrie, câștigat de tabăra pro-europeană ReJoin.

7.  Controlul generalizat al prețurilor pentru combaterea inflației

Inflația va rămâne cea mai mare provocare, pe fondul inversării curentuluii globalist și a setei de energie.

Aproape toate războaiele au dus la controlul prețurilor și la raționalizări.

În 2022, au existat în acest sens o serie de inițiative precoce și dezordonate.

În 2023, prezice Saxo, vor avea loc naționalizări mai ales în domeniul energiei, pentru a permite implicarea directă a statului.

De asemenea, o extindere a controlului prețurilor și chiar a salariilor.

Consecințele unor astfel de măsuri sunt imprevizibile: riscă să alimenteze inflația și – în lipsa concurenței - să descurajeze producția, productivitatea, inițiativa și investițiilor.

8.  Țările OPEC, Rusia, India și China părăsesc FMI

În fața folosirii agresive a dolarului ca o armă de către Statele Unite, tabăra anti-americană se va îndepărta tot mai mult de dolar și de FMI, pentru a crea o Uniune Internațională de Compensare (UIC) și un nou activ de rezervă, Bancor (cod monetar KEY), pe baza ideii lui Keynes din era pre-Bretton Woods.

9.  Japonia fixează paritatea Dolar / Yen la 200

Guvernul de la Tokyo își va devaloriza moneda, cotată acum la 160-170 yeni/dolar pentru a relaxa presiunea dolarului asupra yenului și a-și asana sistemul financiar național.

10.   Interzicerea paradisurilor fiscale

În 2016, ca urmare a scandalului Panama Papers, UE a adoptat o listă neagră a paradisurilor fiscale, acuzate că incită la evaziune.

Pe măsură ce mentalitatea de război va deveni tot mai puternică,  și, odată cu ea, măsurile protecționiste, guvernele naționale vor căuta cu disperare noi surse de finanțare.

Or, se estimează că paradisurile fiscale costă guvernele între 500 și 600 de miliarde de dolari anual, din cauza impozitelor neîncasate.

Saxo prezice că, în 2023, OECD la adopta o interdicție totală a celor mai mari paradisuri fiscale din lume.

De asemenea, în Statele Unite, „carried interest” (dobânda purtată sau reportul) reprezentând cel mai important mijloc de câștig al fondurilor de investiții și taxat acum ca plusvaloare, va fi și ea înglobată în venitul obișnuit.

Cele două măsuri luate de SUA și UE vot zdruncina din temelii sectorul capitalului de investiții și capitalului de risc, ceea ce va duce la o prăbușire cu 50% a valorii societăților de investiții cotate la bursă.

CitițiAICI explicațiile complete oferite de Saxo pentru cele 10 predicții ale sale.